Cele doua Mantulese Andreea Rasuceanu
in Colectia Planeta Bucuresti
Andreea Rasuceanu este doctorand al Centrului de Excelenta in Studiul Imaginii (CESI). A absolvit Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti si masteratul „Teoria si practica imaginii”. A publicat cronica literara si studii de specialitate in reviste precum Convorbiri literare, Viata Romaneasca, Observator cultural, Idei in dialog, Timpul, Familia, Adevarul literar si artistic etc. A semnat traducerile mai multor carti din limba engleza si a fost redactor la Editura Humanitas. In prezent scrie cronica de carte la revista Observator cultural.
„Cartea de fata a fost conceputa initial ca o dubla istorie a strazii Mantuleasa: cea reala, bazata pe studiul documentelor de arhiva, si cea fictionala, pe urmele prozelor scurte ale lui Mircea Eliade. Treptat, cele doua parti ale lucrarii au castigat considerabil in dimensiune, devenind cate o carte in sine. Volumul de fata dubleaza informatia istorica cu elemente de atmosfera, studiul fiind unul de istorie a mentalitatilor, de sondare a moravurilor, ce mizeaza totodata pe amanunte de epoca, in incercarea de a recrea atmosfera de veac XVIII.
Multa vreme, cine citea Pe strada Mantuleasa era mirat de banalitatea strazii bucurestene cu acelasi nume: fictiunea eliadesca parea a se fi iscat din nimic. Andreea Rasuceanu urmarind, dimpotriva, istoria strazii in documente, a descoperit personaje uluitor de vii, colcaind de patimi, vise si ispite. Cartea ei rastoarna vechiul raport dintre istorie si roman, realitate si imaginatie: prima devine mai stranie decat a doua. Semnele destinelor, cautate de Mircea Eliade, au fost scrise dintotdeauna in ochii si trupurile locuitorilor strazii. Farama, unul dintre ei, a intalnit-o pe Andreea Rasuceanu intr-o dupa amiaza pe o banca si i-a spus povestea „celor doua Mantulese”, pe care uitase s-o sopteasca lui Eliade.” (Sorin Alexandrescu)
Am fost medic la Gherla Alexandru Maier
in Colectia FID - Fapte, Idei, Documente
In cursul zilei urmatoare, toata inchisoarea a rasunat de zgomotul de ciocan batut pe nicovala, simbolul comunismului, nu-i asa? Au fost pusi in lanturi toti frontieristii de la etajele II si III. Au fost inlantuiti si toti ocupantii camerelor de la ferestrele carora fusesera distruse obloanele, fara nici o selectie. Era ca-ntr-un infern. Peste tot, oriunde te miscai, doar zgomot de lanturi tarate pe pardoseala. Numai atat si era suficient pentru a-i inspaimanta pe detinuti. Dar teroarea adevarata a inceput dupa cateva zile, cand au inceput bataile. Rand pe rand, cate 3-4 detinuti erau luati si dusi sa-si incaseze portia de bataie. Ca sa serveasca drept exemplu… Dar nu numai atat: ieseai la plimbare, coborai scarile, fugarit, erai batut ca de ce te grabesti asa, nu vezi ca ceilalti nici n-au apucat sa iasa din celule? Daca mergeai mai incet, de ce nu te grabesti sa-i ajungi din urma pe cei din fata? Sa nu mai vorbesc de cei ce ramaneau, inevitabil, la urma, sau de infirmi – acestia o incasau ca erau prea lenesi; nicicum nu era bine. Calvarul se repeta si la intoarcerea in celula. Plimbarile s-au redus la 5-6 minute, de parca erau facute doar pentru a da prilej de bataie caraliilor.
Panteonul negru
Fahri Balliu
in Colectia Autori straini
Fahri Balliu, scriitor, ziarist si patron de presa albanez, s-a nascut in 1956 la Elbasan. A studiat la Universitatea din Tirana; este licentiat al Facultatii de Istorie-Filozofie. A scris articole cu subiecte axate pe literatura si arta, scenarii de filme si culegeri de proza scurta. Primul sau roman, Panteonul negru (Panteoni i zi), descrie cu asprime si cu o tenta naturalista moravurile nomenclaturii comuniste sub dictatura lui Enver Hoxha. Tradus in limba franceza sub titlul La dictature des sens, romanul a cucerit aprecierea publicului si a presei din Elvetia si din Franta. In anul 2005, Fahri Balliu a publicat monografia Sinistra Doamna, vaduva dictatorului albanez Enver Hoxha, incursiune intr-o lume care ne aminteste pregnant atmosfera din Romania anilor de dinainte de 1989 si teroarea pe care o exercita atotputernicul „cabinet 2”.
Actiunea romanului Panteonul negru se desfasoara in mediul toxic al nomenclaturii comuniste albaneze. Kalina, o tanara a carei frumusete o transforma in victima sigura a poftelor celor ce detin puterea, e prinsa intr-un vartej de patimi, de comploturi si de tradari, care ii determina destinul si ii formeaza – sau, mai curand, ii deformeaza – caracterul. Remarcata de fiul unuia dintre conducatorii de partid, cedeaza insistentelor lui, parasindu-si adevarata dragoste, un cantaret talentat, dar lipsit de bani. Traind in mijlocul unor oameni carora puterea le-a rapit umanitatea (ca un simbol al dezumanizarii, in nomenclatura albaneza toate personajele-cheie nu sunt desemnate cu numele lor, ci cu numere echivalente rangului detinut in partid), frumoasa studenta isi pierde, ca si ei, identitatea, devenind nora lui Cinci, amanta lui Patru etc. Treptat, sufocata de regretul pentru dragostea pierduta, sub apasarea poverii de ticalosie din jur, Kalina se transforma intr-o femeie la fel de calculata si de corupta ca si cei in mijlocul carora traieste.
Coloana. Memorii, schite, marturii
Ileana Toma
in Colectia Autori Romani
Nascuta in Basarabia, fiica de preot ortodox de nationalitate romana, Ileana Toma este absolventa a Facultatii de Matematica a Universitatii din Bucuresti, cercetator stiintific la Observatorul astronomic Bucuresti al Academiei Romane.
A scris numeroase lucrari in domeniul cercetarii astronomice si a primit premiul Gheorghe Lazar al Academiei Romane pentru lucrarea „Catalogul de stele slabe”.
S-a distins ca scriitor de literatura, publicand romane si proza scurta, biografii si traduceri. A primit premii de creatie literara si, din anul 2001, este membra a Uniunii Scriitorilor.