LANSARE DE CARTE - "Macelarirea bucurestenilor pe vremea lui Chehaia bei si alte minunate povestiri din Bucurestii de la inceputul veacului al 19-lea" de Domenico Caselli

Va invitam la lansarea unui fermecator volum de articole despre vechiul Bucuresti:

Macelarirea bucurestenilor pe vremea lui Chehaia bei si alte minunate povestiri din Bucurestii de la inceputul veacului al 19-lea
de Domenico Caselli

Invitati:
acad. Razvan Theodorescu
Emanuel Badescu
Silvia Colfescu

Evenimentul va avea loc joi, 30 aprilie, ora 19.00, la Libraria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei 45.

In paginile acestei carti veti gasi articole publicate de Domenico Caselli intre anii 1936 si 1937, in rubrica „Cum erau odinioara Bucurestii” din saptamanalul Gazeta Municipala, ilustrand momentul 1821, unul dintre cele mai sangeroase din viata multiseculara a orasului.

Incepand cu figura pitoreasca a lui Bimbasa Sava, al carui lux a fost nemurit de bucuresteni printr-o zisa admirativa, astazi uitata, „traieste ca Bimbasa Sava”, si continuand cu portrete de oameni, de strazi, de case, de cartiere, articolele lui Caselli se constituie intr-un caleidoscop a carui lectura va bucura sufletul bucurestenilor de bastina si de adoptie.

D. Caselli a fost un cunoscut ziarist, publicist si scriitor, nascut in Romania. A vazut lumina zilei la 31 octombrie 1875 in Bucuresti, intr-o familie modesta de constructori de origine italiana.Mare iubitor al Bucurestilor, el s-a aplecat asupra istoriei marelui oras, extragand din arhive nenumarate detalii pitoresti si intamplari uitate, care intregesc imaginea acestei capitale europene.De-a lungul a patru decenii, articolele lui Caselli au aparut in publicatiile Adevarul, Danubiul, Expres, Gazeta liberala, Gazeta literara, Gazeta Municipala, Izbanda, Lumea copiilor, Margaritarul, Minerva, Orientul, Reporterul, Revista de istorie, archeologie si filologie, Revista poporului, Romania noua literara si artistica, Romanul (seria noua), Scena, Seara, Secolul, Universul, Vestea, Viata ilustrata, Vocea dreptatii. Si-a semnat primele articole cu pseudonimul Domcas.

Volumul este disponibil aici: http://edituravremea.ro/m--cel--rirea-bucure--tenilor-pe-vremea-lui-chehaia-bei---i-alte-minunate-povestiri-din-bucure--tii-de-la---nceputul-veacului-al-19-lea

Va asteptam!

Editura Vremea
021.335.81.31
str. Constantin Daniel, nr. 14
sector 1, Bucuresti 010631
miruna.lepus@edituravremea.ro
www.edituravremea.ro

Lansare de carte - "A zecea carte cu povesti din Bucuresti" de Victoria Dragu Dimitriu

Va invitam la lansarea celui mai recent volum al uneia dintre cele mai iubite autoare ale editurii Vremea:

A zecea carte cu povesti din Bucuresti
de Victoria Dragu Dimitriu

Invitati:
Ruxanda Beldiman, dr. istoria artei
Silvia Colfescu

Evenimentul va avea loc vineri, 24 aprilie, ora 19.00, la Libraria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei 45.

Povestile doamnelor si ale domnilor din Bucuresti nu sunt paseism, nu sunt fuga in trecut, nu sunt un refuz al prezentului si nici al viitorului. Ele sunt numai cautarea de sine a acelui duh ridicat viu din cenusa incendiilor, de sub copitele cailor, de sub senilele invadatoare, din craterele bombelor, din ruinele cutremurelor, din apele inundatiilor, din asuprire si din uitare, din jaf si minciuna. A duhului care isi gaseste casa vremelnica in fiecare din noi, traitorii pe aceste locuri, ne inrudeste si ne innobileaza.

Victoria Dragu Dimitriu a fost realizator la Redactia Culturala a Radiodifuziunii Romane. A semnat emisiunile Atlas Cultural, Eminesciana, Bucuresti, istorii scrise si nescrise, Arhipelagul Bucuresti. A publicat volume de poezie si romane. Din 2004 incoace, publica o serie de lucrari inchinate Bucurestilor, volume de convorbiri cu locuitori ai Capitalei, care arunca o lumina neasteptata asupra unor detalii pitoresti, savuroase si adeseori importante ale istoriei urbei. Seria s-a bucurat de un succes binemeritat. Poveşti ale doamnelor din Bucuresti, Povesti ale domnilor din Bucuresti, Alte povesti ale Doamnelor si Domnilor din Bucuresti, Povestile unui Domn din Bucuresti, Doamne si Domni la raspantii bucurestene, Povesti cu statui si fantani din Bucuresti, Povestea unei familii din Bucuresti, Grecenii, Povesti ale comorilor din Bucuresti, Trei doamne cu povesti din Bucuresti au fost citite cu incantare si au contribuit nu numai la buna cunoastere a istoriei Bucurestilor, ci si la sporirea dragostei locuitorilor pentru acest oras neiubit si nedreptatit.

Volumul este disponibil aici: http://edituravremea.ro/a-zecea-carte-cu-povesti-din-bucuresti

Va asteptam!

Editura Vremea
021.335.81.31
str. Constantin Daniel, nr. 14
sector 1, Bucuresti 010631
miruna.lepus@edituravremea.ro
www.edituravremea.ro

LANSARE DE CARTE - "Jurnal cu si fara Nae Ionescu", de Elena-Margareta Ionescu

Cu ocazia implinirii a 75 de ani de la moartea lui Nae Ionescu (15 martie 1940), va invitam la lansarea volumului

Jurnal cu si fara Nae Ionescu

de Elena-Margareta Ionescu

Invitati:

Anca-Irina Ionescu, nepoata autoarei

Sorin Lavric, scriitor

Paul Cernat, critic literar

Silvia Colfescu, directorul editurii Vremea

Evenimentul va avea loc luni, 16 martie 2015, ora 16.30, la Libraria Mihail Sadoveanu, Bd. General Magheru nr. 6-8.

Jurnal cu si fara Nae Ionescu este o carte de dragoste. O dragoste trista. Iubirea singuratica a unei femei parasite, care traieste printre si pentru amintirile ei. O pagina din intimitatea unei casnicii celebre, in marginea vietii omului care a modelat gandirea celei mai stralucite generatii a Romaniei secolului XX.

Elena-Margareta Fotino si Nae Ionescu s-au cunoscut in 1911, s-au casatorit in 1916, au avut doi baieti, apoi, in jurul lui 1930, s-au despartit, fara a divorta vreodata. Ea a continuat sa il iubeasca, el, sa o stimeze si sa o ajute.

Elena-Margareta Ionescu, nascuta Fotino (1889-1971), a absolvit Facultatea de Litere si Filosofie si a urmat in paralel cursuri la Academia de Muzica si Arta Dramatica, fiind o buna pianista si o fina comentatoare a concertelor audiate.

Era pasionata de muzica clasica si citea volume de literatura si filosofie, adesea in original, in franceza si germana. A calatorit destul de mult in Europa, a fost primita de Regina mama Elena, aflata in exil in Italia, a avut ocazia sa asiste la jocurile olimpice de la Berlin din 1936 si la o manifestatie a camasilor negre la Roma.

In ciuda separarii de sotul ei, Elena-Margareta Ionescu a intretinut relatii de amicitie cu unii dintre apropiatii si studentii sotului ei. Totusi, existenta ei a fost una solitara dupa aceasta despartire, jurnalul de fata, care acopera, cu pauze lungi, perioada 1918-1961, fiind o marturie dureroasa despre o legatura ce nu avea datele necesare pentru a dura si despre o dragoste care a continuat mult dupa ce relatia s-a destramat.

Va asteptam!

Editura Vremea
021.335.81.31
14 Constantin Daniel Street
010631 Bucharest 1
miruna.lepus@edituravremea.ro
www.edituravremea.ro

Stopaţi hoţia pe cultură

România este cea mai incultă ţară din UE, aşa cum ne-o arată statisticile şi realitatea. Oamenii nu-şi permit să frecventeze librăriile, sălile de concert, muzeele, teatrele. Din cauza nivelului scăzut de trai nu se poate face absolut nicio comparaţie între România şi ţările vestice. În acest context proiectul de lege privind instituirea unei taxe pe cultură este nesimţit şi aberant. Conform declaraţiilor iniţiatorilor şi susţinătorilor proiectului, intenţia lor este de a-i proteja pe creatori. În realitate, taxa respectivă este menită exclusiv susţinerii unor sindicate proletare, pline de falşi creatori. Iniţiatorii proiectului sunt activişti culturali care-şi urmăresc propriul interes: absorbţia de fonduri rezultate din truda şi inspiraţia creatorilor importanţi, vandabili, precum şi din buzunarele cititorilor. Ca scriitor român neaparţinând niciunei secte „culturale” mă opun cu fermitate acestei încercări de a transforma hoţia în legalitate. Nu voi da niciun ban (darmite un leu) sindicatului proletar condus de N. Manolescu şi V. Vosganian, pe care l-am părăsit, cu argumente, imediat după moartea lui L. Ulici. Ca pasionat cititor şi cumpărător de carte, inclusiv românească, scumpirea presupusă de această taxă mă revoltă. Orice român inteligent şi cu bun simţ trebuie să intervină şi să-şi apere dreptul la cultură şi la demnitate. Dacă e să alegem între Manolescu-Vosganian şi un pensionar, un elev, un student pasionaţi de cultură, dar împiedicaţi să-şi trăiască pasiunea, cine poate sta o secundă pe gânduri? Pînă cînd, oameni buni, asemenea aberaţii ne vor mînca nervii şi timpul în România? Îi rog pe intelectuali să se mobilizeze şi pentru cauze importante, nu doar pentru barba lui Pleşu sau pentru chelia lui Băsescu. Stopaţi taxa nesimţită pe cultură!

Cristian Bădiliţă

Scriitor, istoric al creştinismului timpuriu

Doctor al Universităţii Paris IV-Sorbona

Prezentari de carte la Cercul Militar National

                
Va invitam sa petreceti o dupa-amiaza agreabila intr-unul dintre cele mai elegante spatii bucurestene, Sala Gotica a Cercului Militar National, in care va avea loc prezentarea a patru titluri recent aparute la Editura Vremea:
Strazi din Bucuresti si numele lor. Nume de militari si eroi, de Aurel Ionescu
Tratat asupra melancoliei, de Gheorghe Tomozei
Sacerdotul, de George Mihalcea
Chipurile omului, de Marius Marian Solea
Despre volumul Strazi din Bucuresti si numele lor. Nume de militari si eroi, de Aurel Ionescu
va vorbi col. (r.) Cristian Scarlat, istoric.
Volumul Tratat asupra melancoliei, facsimil dupa un manuscris al lui Gheorghe Tomozei,
va fi prezentat de Lucian Chisu, critic si istoric literar.
Despre versurile lui George Mihalcea cuprinse în volumul Sacerdotul
vor vorbi Lucian Chisu si Octavian Mihalcea.
Volumul de poezie Chipurile omului, de Marius Marian Solea
va fi prezentat de Marin Stoian si Corneliu Zeana.
Discutiile vor fi moderate de Silvia Colfescu, directorul editurii Vremea.
Evenimentul va avea loc miercuri, 28 ianuarie 2015, ora 14.00, la Cercul Militar Naţional, Sala Gotica.

Va asteptam!
Editura Vremea
021.335.81.31
14 Constantin Daniel Street
010631 Bucharest 1
miruna.lepus@edituravremea.ro
www.edituravremea.ro

Jurnalul lui Corneliu Coposu - Lansare de carte

In cadrul centenarului Corneliu Coposu, Editura Vremea are placerea de a va invita la lansarea cartii

Corneliu Coposu
File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983

Ediţie îngrijită şi prefaţă de Doina Alexandru  Invitati:Flavia Balescu-CoposuEmil HurezeanuIoan StanomirTudor Calin Zarojanu Doina Alexandru Silvia Colfescu   Lansarea va avea loc marti, 21 octombrie 2014, ora 18.00,la Hanul Manuc, str. Franceza, nr. 62-64.  

Majoritatea însemnărilor lui Corneliu Coposu din acest jurnal ascuns de securitate timp de peste patru decenii gravitează în jurul unui singur astru: Iuliu Maniu. Consemnează mişcările diurne ale Prezidentelui, întâlnirile sale cu toate personalităţile politice importante, cu diplomaţii străini acreditaţi în România, strategia sa de a scoate ţara din alianţa cu Germania lui Hitler şi a o trece de partea aliaţilor, acţiunile secrete riscante întreprinse în acest scop, actul de la 23 August şi, în final, încercările disperate ale bătrânului luptător de a-i convinge pe diplomaţii englezi şi americani şi pe guvernele lor să nu abandoneze România în ghearele comunismului sovietic. Autorul jurnalului a ţinut să lase mărturia personală a evenimentelor politice majore petrecute în România între 1936 şi 1947, anul arestării sale, având convingerea că perioada de timp peste care se întind însemnările a avut o semnificaţie deosebită, deoarece în acel timp s-a produs pulverizarea partidelor şi întronarea dictaturilor în România şi s-a aplicat politica de crâncenă comprimare a funcţiunilor vitale ale statului.

Despre jurnalul pierdut, confiscat, tăinuit al lui Corneliu Coposu  s-a vorbit mult. Prima dată am auzit de el chiar de la domnul Coposu, care afirma că, deşi securitatea îi confiscase mii de pagini, tot ar fi avut material să scrie zece cărţi, dar îi lipsea timpul. Volumul de faţă cuprinde o parte din manuscrisele ascunse  într-o valiză dată în păstrare bunului său prieten Ioan Dumitru, spre a fi puse la adăpost de percheziţiile securităţii. Sunt însemnări  zilnice, fişe, portrete pe baza cărora dorea să îşi reconstituie jurnalul şi cartea definitivată încă din 1947, dar confiscată – Viaţa lui Iuliu Maniu. În febra evenimentelor de după decembrie 1989, când Corneliu Coposu şi-a consacrat întreaga energie politicii, nu a mai găsit răgazul de a edita vechile manuscrise  tăinuite mai mult de patru decenii.

Doina Alexandru

 

Doina Alexandru (pseudonimul adoptat în 1977, la Radio Europa liberă de Doina Xifta, născută Alexandrescu), n. 1946, a părăsit România în 1975, emigrând în R. F. G. Un an mai târziu, se angajează  redactor la postul de radio american Europa liberă din München, unde colaborează la diverse emisiuni – „Articolul zilei”, „Programul politic”, „Radio Magazin” – şi la secţia de ştiri. Între 1979 şi 1995, a fost titular al emisiunii „Din lumea comunistă”, redenumită după 1990 „Cronica ’90 – de la totalitarism la libertate”; între 1994 şi 1995, a fost titular al programului „Lumea creştină”.

Volume publicate: Niciodată liniştea (Editura Dacia, 1994), Corneliu Coposu. Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru (Editura Anastasia, 1996; Editura Vremea, 2014), volum tradus şi în engleză (Corneliu Coposu. Confessions. Dialogues with Doina Alexandru, East European Monographs, Boulder, Columbia University Press, New York, 1998).

 

Pagini: 536

Format: 13 x 20 cm

ISBN: 978-973-645-647-3

Disponibil aici: http://edituravremea.ro/file-dintr-un-jurnal-interzis.-1936-1947--1953--1967-1983  

Editura Vremea
021.335.81.31
14 Constantin Daniel Street
010631 Bucharest 1
miruna.lepus@edituravremea.ro
www.edituravremea.ro

   

Jurnalul lui Corneliu Coposu, in colectia Fapte, Idei, Documente a editurii Vremea

Corneliu Coposu
File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983

Ediţie îngrijită şi prefaţă de Doina Alexandru

Majoritatea însemnărilor lui Corneliu Coposu din acest jurnal ascuns de securitate timp de peste patru decenii gravitează în jurul unui singur astru: Iuliu Maniu. Consemnează mişcările diurne ale Prezidentelui, întâlnirile sale cu toate personalităţile politice importante, cu diplomaţii străini acreditaţi în România, strategia sa de a scoate ţara din alianţa cu Germania lui Hitler şi a o trece de partea aliaţilor, acţiunile secrete riscante întreprinse în acest scop, actul de la 23 August şi, în final, încercările disperate ale bătrânului luptător de a-i convinge pe diplomaţii englezi şi americani şi pe guvernele lor să nu abandoneze România în ghearele comunismului sovietic. Autorul jurnalului a ţinut să lase mărturia personală a evenimentelor politice majore petrecute în România între 1936 şi 1947, anul arestării sale, având convingerea că perioada de timp peste care se întind însemnările a avut o semnificaţie deosebită, deoarece în acel timp s-a produs pulverizarea partidelor şi întronarea dictaturilor în România şi s-a aplicat politica de crâncenă comprimare a funcţiunilor vitale ale statului.

Despre jurnalul pierdut, confiscat, tăinuit al lui Corneliu Coposu  s-a vorbit mult. Prima dată am auzit de el chiar de la domnul Coposu, care afirma că, deşi securitatea îi confiscase mii de pagini, tot ar fi avut material să scrie zece cărţi, dar îi lipsea timpul. Volumul de faţă cuprinde o parte din manuscrisele ascunse  într-o valiză dată în păstrare bunului său prieten Ioan Dumitru, spre a fi puse la adăpost de percheziţiile securităţii. Sunt însemnări  zilnice, fişe, portrete pe baza cărora dorea să îşi reconstituie jurnalul şi cartea definitivată încă din 1947, dar confiscată – Viaţa lui Iuliu Maniu. În febra evenimentelor de după decembrie 1989, când Corneliu Coposu şi-a consacrat întreaga energie politicii, nu a mai găsit răgazul de a edita vechile manuscrise  tăinuite mai mult de patru decenii.

Doina Alexandru

 

Doina Alexandru (pseudonimul adoptat în 1977, la Radio Europa liberă de Doina Xifta, născută Alexandrescu), n. 1946, a părăsit România în 1975, emigrând în R. F. G. Un an mai târziu, se angajează  redactor la postul de radio american Europa liberă din München, unde colaborează la diverse emisiuni – „Articolul zilei”, „Programul politic”, „Radio Magazin” – şi la secţia de ştiri. Între 1979 şi 1995, a fost titular al emisiunii „Din lumea comunistă”, redenumită după 1990 „Cronica ’90 – de la totalitarism la libertate”; între 1994 şi 1995, a fost titular al programului „Lumea creştină”.

Volume publicate: Niciodată liniştea (Editura Dacia, 1994), Corneliu Coposu. Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru (Editura Anastasia, 1996; Editura Vremea, 2014), volum tradus şi în engleză (Corneliu Coposu. Confessions. Dialogues with Doina Alexandru, East European Monographs, Boulder, Columbia University Press, New York, 1998).

 

Pagini: 536

Format: 13 x 20 cm

An aparitie: 2014

ISBN: 978-973-645-647-3 

Disponibil aici: http://edituravremea.ro/file-dintr-un-jurnal-interzis.-1936-1947--1953--1967-1983 

Codruţ Constantinescu a obţinut premiul pentru eseu acordat de Biblioteca Municipală ,,Dr. C. I. Istrati" din Câmpina pentru volumul "Mirajul utopiei. Călătoriile în URSS: control şi propagandă" (Editura Vremea, 2013)

Codruţ Constantinescu, istoric, scriitor şi publicist, a obţinut premiul pentru eseu acordat de Biblioteca Municipală ,,Dr. C. I. Istrati" din Câmpina pentru volumul Mirajul utopiei. Călătoriile în URSS: control şi propagandă (Editura Vremea, 2013).
Juriul, din care au făcut parte Radu Voinescu, Lucian Chişu şi Vasile Spiridon, a apreciat „calitatea documentării şi claritatea discursivă în tratarea unui subiect insuficient explorat până acum în România”.

Mirajul utopiei a fascinat intelectualii de la Platon încoace. I-au căzut victime filozofi, regi, scriitori, ziarişti. O utopie a fost şi comunismul, o utopie şi întinderea URSS-istă care l-a pus în practică. Cartea lui Codruţ Constantinescu este o analiză a literaturii de călătorie în acest spaţiu, în perioada dintre cele două războaie mondiale, o analiză a raportului dintre cele două tendinţe  majore existente atunci, cea de relevare a adevărului şi cea de mistificare a realităţilor dure din URSS.

Serge de Chessin, Albert Londres, Édouard Herriot, Joseph Roth, Walter Benjamin, Paul Vaillant-Couturier, Panait Istrati, Theodore Dreiser, Dorothy Thompson, Hergé, Liam O'Flaherty, Pierre Dominique, Malcolm Muggeridge, Arthur Koestler, Alexandru Sahia, Romain Rolland, Louis-Ferdinand Céline, André Gide, Pierre Herbart, Lion Feuchtwanger, Léon Nicole, Constantin Virgil Gheorghiu, George Călinescu, John Steinbeck, Geo Bogza, Nina şi Jean Kéhayan, iată numele, mai mult sau mai puţin ilustre, ale celor care au crezut sau nu au crezut în utopia societăţii comuniste perfecte ilustrate de URSS, ale celor care i-au trecut graniţele în vizite mai lungi sau mai scurte, întorcându-se apoi pentru a scrie elogios, menţinând aşadar utopia, sau pentru a dezvălui adevărul, detronând-o. Lectura cărţii este o bună ocazie de a observa că nu numai sistemul sovietic „de fermecare” a fost vinovat de minciuna răspândită, ci mai ales oamenii de cultură occidentali.

Codruţ Constantinescu este istoric şi scriitor. A publicat volumele Hai-hui prin Occident (Editura Premier, Ploieşti, 2004), Studii irlandeze (Editura Institutului European, Iaşi, 2006), Enervări sau despre bucuria de a trăi în România (Editura Polirom, Iaşi, 2007 în colaborare cu Mirel Bănică), A trăi pentru a citi (Editura Karta-graphic, Ploieşti, 2008), În labirint sunt umbre şi lumini (Editura Vremea, Bucureşti 2011), Mirajul utopiei. Călătoriile în URSS: control şi propagandă (Editura Vremea, 2013). A publicat articole în numeroase publicaţii din România.

Volumul poate fi comandat în varianta tipărită pe site-ul editurii, http://www.elefant.ro/ebooks/publicistica-eseuri/mirajul-utopiei-calatoriile-in-urss-control-si-propaganda-212705.html şi în variantă electronică pe elefant.ro: http://www.elefant.ro/ebooks/publicistica-eseuri/mirajul-utopiei-calatoriile-in-urss-control-si-propaganda-212705.html

Va invitam la evenimentele pe care le organizam la Bookfest!

Vă aşteptăm la standul nostru de la Bookfest!
(Editura Vremea, stand A07, situat la intrarea în Pavilionul C1 al Centrului Expoziţional Romexpo)

Puteţi vizita târgul de carte
miercuri, joi şi duminică între 10.00 şi 20.00
şi vineri şi sâmbătă între 10.00 şi 21.00
Intrarea este liberă.
 

Joi, 29 mai, ora 14.00, Cafeneaua literară Julius Meinl, Pavilion C4

Cărţi noi în colecţia Roşu şi negru

***, Lumi stranii – antologie de proză scurtă SF

Invitaţi: Cătălin Badea-Gheracostea, Ştefan Ghidoveanu, Silvia Colfescu

 

Joi, 29 mai, ora 18.00, Cafeneaua literară Julius Meinl, Pavilion C4

Cărţi noi în colecţia Autori români

Mira Vainaş, Confesiunea unui amnezic

Ovion, Colierul şi cortina roşie

Invitaţi: Mira Vainaş, dr. Ovidiu Ioniţă, drd. Miruna Lepuş, Silvia Colfescu

 

Joi, 29 mai, ora 19.00, Scena Arena, Pavilion C1

Corneliu Coposu, Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru

Invitaţi: Doina Alexandru, Silvia Colfescu

 

Vineri, 30 mai, ora 17.00, Cafeneaua literară Julius Meinl, Pavilion C4

Alexander Bibac, Lăcaşul zeilor. Jurnal sentimental de călătorie

Invitaţi: Doina Jela, Alexander Bibac, Silvia Colfescu

 

Sâmbătă, 31 mai, ora 13.00, Scena Arena, Pavilion C1

Dan Casassovici, Familia Casassovici. 1810-1976. Cinci generaţii în România

Invitaţi: Dan Casassovici, Sorin Lavric, Silvia Colfescu

 

Sâmbătă, 31 mai, ora 14.00, Standul Editurii Vremea, Pavilion C1

Aurel Ionescu, Străzi din Bucureşti şi numele lor – nume de militari şi eroi

Invitaţi: Nicolae Şt. Noica, Aurel Ionescu, Silvia Colfescu

 

Sâmbătă, 31 mai, ora 15.00, Standul Editurii Vremea, Pavilion C1

Emanuel Bădescu, De toate, din vechiul Bucureşti

Invitaţi: Gheorghe I. Cantacuzino, Emanuel Bădescu, Silvia Colfescu

 

Sâmbătă, 31 mai, ora 16.00, Standul Editurii Vremea, Pavilion C1

Victoria Dragu Dimitriu prezintă început de veac în Bucureşti:
Constantin Bărbulescu, Viaţa mea, cu smerenie

Invitaţi: Victoria Dragu-Dimitriu, Silvia Colfescu

 

Sâmbătă, 31 mai, ora 17.00, Standul Editurii Vremea, Pav. C1

Irina Pavlovici, Cu dragoste despre un popor de cuci

Invitaţi: Irina Pavlovici, Dan Petre, Silvia Colfescu

 

Duminică, 1 iunie, ora 13.00, Scena Arena, Pavilion C1

Nicolae Vătămanu, Istorie bucureşteană

Invitaţi: acad. Dinu C. Giurescu, Nicuşor Dan, Silvia Colfescu

 

Duminică, 1 iunie, ora 14.00, Scena Arena, Pavilion C1

Vera Molea, Hai, nene, la Union! Teatrele din grădinile de vară ale Bucureştilor de altădată

Invitaţi: Vera Molea, Adrian Mihalache, critic teatral, Silvia Colfescu

 

Duminică, 1 iunie, ora 15.00, Scena Arena, Pavilion C1

Cristian Bădiliţă, Cu praştia după îngeri

Cristian Bădiliţă, Balade, ofuri şi romanţe                                                                  

Invitaţi: Cristian Bădiliţă, Silvia Colfescu

Va recita actriţa Daniela Nane

 

Vă aşteptăm!

Editura Vremea
021.335.81.31
miruna.lepus@edituravremea.ro
str. Constantin Daniel, nr. 14,
sect. 1, Bucureşti, 010631
www.edituravremea.ro

Dubla lansare de carte: CU PRASTIA DUPA ÎNGERI (eseuri) si BALADE, OFURI SI ROMANTE (poeme), de Cristian Badilita

Va invitam la o dubla lansare de carte: CU PRASTIA DUPA ÎNGERI (eseuri) si BALADE, OFURI SI ROMANTE (poeme), de Cristian Badilita.
Evenimentul va avea loc vineri, 9 mai, ora 17, la Libraria Sadoveanu din Bucuresti (Bdul Magheru, 6-8), in prezenta autorului si a Silviei Colfescu.
Va citi/recita din ambele volume minunata actrita Monica Davidescu, de la Teatrul National Bucuresti, iar maestrul Cornel Tudose va interpreta cateva piese de pe viitorul sau album (între care si "Romanta contelui maidanez") .