Se afișează postările cu eticheta poezie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta poezie. Afișați toate postările

miercuri, 11 septembrie 2013

Istoria Muştelor - nouă apariţie în colecţia Poesis




Istoria Muştelor
 
Un om voia să intre
într-o icoană

îi bătea cu piciorul
în geam, să intre
şi rama grea, geamul gros
ghintuit
nu-l lăsau

nu-l lăsa şarpele
se împiedica de câini
îl înghiţea focul etern

locul lui lipsă se umplea cu fum
 
 
Sorin Şerb s‑a născut pe 18 noiembrie 1961, la Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Filologie (secţia română‑engleză), şi‑a luat doctoratul în literatură universală cu teza Modele umane de la Descartes la Revoluţia franceză. A lucrat ca bibliotecar, redactor, editor, traducător, moderator radio, profesor de limba şi literatura română.
Atât înainte cât şi după 1989 a publicat literatură, cronici de expoziţie şi de carte, studii şi eseuri în antologii, reviste de specialitate, în Analele Universităţii Bucureşti şi revista Institutului de Informare Documentară, în ziarele Dreptatea, Viitorul, Viitorul românesc, Curentul, Ora (Craiova) şi România liberă. Sporadic, eseuri, articole şi literatură în revistele Viaţa studenţească, Astra, Arta, Filmul, Contrapunct, Luceafărul, România Literară, Contrafort, 22, Zig-Zag, Dilema şi Sfera politicii.

Pagini: 120
Format: 13 x 20
An apariţie: 2013
ISBN: 978-973-645-585-8 

Volumul poate fi comandat aici: Editura Vremea  

S.O.S. poezia aristocrata doamnă - nouă apariţie în colecţia Poesis




Ultracivilizaţi, de Constantin Niţu
 
Cerul gurii noastre e spuzit de sete,
Monstruoasa foame ne-a întins pe brânci,
Jupuim pământul, scormonim sub stânci,
Până şi ţărâna o silim să fete.
 
Strângem munţi de poame, pătimaşă vrere,
Într-o paranoie fără de hotar.
Fiecare-n parte este-un avar:
Cu cât are, încă şi mai mult ar cere.
 
Am creat un monstru care ne îngroapă
În dejecţii chipul fragedei făpturi;
Cade-n grâu otrava, hăcuim păduri,
Apa toată parcă nu mai este apă,
Respirăm miasme, consumăm lături,
Sufletele noastre cu pustiu s-adapă.

Pagini: 248
Format: 13 x 20
An apariţie: 2013
ISBN: 978-973-645-583-4 

Volumul poate fi comandat aici: Editura Vremea  

joi, 5 septembrie 2013

Vernisajul expoziţiei Poeme pentru păsări şi extratereştri, de Cristian Bădiliţă

Vă invităm la vernisajul expoziţiei Poeme pentru păsări şi extratereştri, care poartă semnătura lui Cristian Bădiliţă.

Poeme pentru păsări şi extratereştri de Cristian Bădiliţă
Biblioteca Naţională a României, B-dul Unirii nr. 22
10 septembrie 2013, ora 18.00


Marţi, 10 septembrie 2013, de la ora 18.00, la Biblioteca Naţională a României (Parter – spaţiile expoziţionale Buzunarul UNU şi Buzunarul DOI; intrarea dinspre B-dul Mircea Vodă) va avea loc vernisajul expoziţiei Poeme pentru păsări şi extratereştri, care poartă semnătura lui Cristian Bădiliţă.
Cunoscut patrolog şi exeget biblic, doctor al Universităţii Paris IV-Sorbonne, cu o teză despre Metamorfozele Anticristului la Părinţii Bisericii (apărută la Beauchesne Éditeur în anul 2005, lucrarea a primit premiul Solomon Reinach al Asociaţiei Eleniştilor din Franţa), autor a peste patruzeci de volume de studii, eseuri şi poeme, coordonator al fundamentalei traduceri a Septuagintei şi, în prezent, al traducerii ştiinţifice – însoţite de ample comentarii – a Noului Testament, Cristian Bădiliţă „aduce vederii noastre” o expoziţie de poeme-desemne la care au fost convocate 70 planşe, 14 postere şi 7 tricouri „vorbitoare”.
Vor vernisa expoziţia: conf. dr. Elena Tîrziman, director general al Bibliotecii Naţionale a României, criticul literar Alex Ştefănescu, dna Silvia Colfescu, director editura Vremea, dr. Octavian Mihail Sachelarie – director al Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” din Piteşti şi, bineînţeles, Cristian Bădiliţă.

În contiguitate cu teologia, arta plastică, dar şi cu stricta banalitate, după cum autorul însuşi o caracterizează, poezia expandată propusă de Cristian Bădiliţă te duce cu gândul atât la sintezele plastice din tradiţia cărturăresc-mânăstirească (occidentală şi orientală), cât şi la ideea de text-instalaţie şi text-reţea (pentru amatorii de teoria comunicării şi de analiză de conţinut), trecând razant pe lângă caligramele lui Apollinaire.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 10 septembrie – 1 noiembrie 2013, în spaţiile expoziţionale Buzunarul UNU şi Buzunarul DOI de la Parter (intrarea dinspre B-dul Mircea Vodă) şi va putea fi vizitată de luni până vineri, între orele 08.00-18.00.
La vernisaj va exista un stand al editurii Vremea, de unde vor putea fi cumpărate cărţile lui Cristian Bădiliţă.
Lucrările au fost expuse anterior la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” din Piteşti (5-15 iunie 2013) şi la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu (4 iulie-4 august 2013).

Cristian Bădiliţă: „«Cărţile, tăcute săbii», scria undeva Vintilă Horia. Eu aş întreba: «De ce nu vorbitoare scuturi»? «Scutul – scrie heraldistul Constantin Ittu – care iniţial a avut doar un caracter defensiv, a devenit mai târziu un mijloc de a face cunoscute faptele de arme (ale sale sau ale familiei) de care posesorul său putea fi mândru. Scutul a devenit astfel o pagină de istorie, un fel de brevet pe care titularul îl purta mereu cu el». Cum să nu urci imediat cu gândul la scutul lui Ahile – un fel de Microcosm Dinamic, care-l transformă pe erou într-un Mare Iniţiat? Într-o lume atât de anarhică, dominată de INDIFERENȚA unuia faţă de celălalt (inclusiv aglomeraţiile de pe internet atestă acest fapt; cel mai adesea, intrăm «în contact» nu pentru a comunica, ci pentru a ne exhiba), într-o asemenea lume aşadar, cărţile au devenit săbii mute şi boante. Ba nu, mai degrabă, morminte făr-de nume şi făr-de glas.
Poate şi de aceea am simţit nevoia să VIZUALIZEZ poemele mele, să le transform în planşe pe care să le EXPUN. Nu din exhibiţionism, ci din impulsul de a protesta împotriva amneziei, a surzeniei vuitoare, a morţii poeziei. Căci poezia, alături de sacru, este cea care ne defineşte ca fiinţe umane. Poezia trebuie să fie scoasă din cărţile-morminte, să fie urcată pe pereţi, căţărată în copaci. Să devină scut, semn heraldic. Dacă nu pentru a ne apăra în luptă, atunci măcar pentru a păstra memoria esenţială, transpersonală, divină a speciei”.

Persoană de contact: Letiţia Constantin – Biblioteca Naţională a României
Tel.: 0758/109423; Email: letitia.constantin@bibnat.ro; promovare@bibnat.ro

Volumele publicate de Cristian Bădiliţă la Editura Vremea pot fi comandate aici: Editura Vremea

luni, 2 septembrie 2013

Fată frumoasă - nouă apariţie în colecţia Poesis

  Fată frumoasă din vagonul doi,
De ești vreo navetistă, nu se cade,
Ai ochii migdalați și păr vâlvoi,
Miroși a cer albastru din Ciclade.

Te uiți la mine fără să mă vezi,
Privirile ți-s reci ca două șine
Pe care nici un biet marfar nu vine,
Priviri de melancolic huhurez.

Stai beată lângă geamul care-ți duce
Chipul de jad în noaptea resemnată
Și-ți faci doar la răstimpuri câte-o cruce.

Bilet nu ai, nici bani, frumoasă fată,
Dar parc-ai fi nevasta unui duce
În lumea proletară eșuată.

 
 
Cristian Bădiliţă
Cristian Badiliţă, n. 1968. Istoric al creştinismului timpuriu, eseist, poet. Doctor al Universităţii Paris IV-Sorbona cu teza „Métamorphoses de l'Antichrist chez les Pères de l'Eglise” (Paris, Beauchesne, 2005, premiul Salomon Reinach al Asociaţiei Eleniştilor din Franţa; trad. românească, Polirom, 2006). Coordonator al traducerii Septuagintei în cadrul New Europe College, Bucureşti. Realizează o traducere comentată a Noului Testament în româneşte. Coordonează colecţia „Pontus Euxinus” la Editura Beauchesne din Paris. Colaborări, cursuri şi conferinţe în România, Franţa, Italia.

Pagini: 72
Format: 13 x 20
An apariţie: 2013
ISBN: 978-973-645-565-0

Volumul poate fi comandat aici: Editura Vremea 

vineri, 31 mai 2013

Poetul Cristian Bădiliţă - artist plastic



Cristian Bădiliţă este poet, patrolog, istoric al religiilor posesor al unui remarcabil doctorat obţinut la Paris, autor al unui lung şir de cărţi.

Refugiat în casa lui din Argeş, în mijlocul naturii, într-o singurătate creatoare, poetul îşi transcrie versurile în forme grafice, pe felurite suporturi.
Încântare pentru suflet şi pentru minte, poemele devin acum şi o încântare pentru ochi.
Iată-l, purtând pe piept una dintre afirmaţiile de frondă cu care ne surprinde de fiecare dată, în mijlocul operelor sale plastice, multe dintre ele transpunând versuri din ultimul volum apărut la editura Vremea, Genialogìi. 
O transpunere grafică a deja celebrei „Demisii” din Uniunea Scriitorilor poate fi văzută pe unul dintre afişele care decorează standul de la Bookfest al editurii Vremea.