”În căutarea unor istorii uitate. Familii româneşti şi peripluri apusene”, de Mihai Sorin Rădulescu
Editura Vremea, Colectia ”Planeta Bucuresti”, Bucuresti, 2011
Cu inaintarea fiecaruia dintre noi in varsta, putem avea surpriza
dezvoltarii unui interes viu pentru familie, pentru radacinile ei,
pentru ascendenta noastra si implicit pentru epocile istorice pe care
le-au strabatut inaintasii nostri. Si de aici incolo incepem sa
rascolim arhivele fotografice si actele vechi depozitate prin debarale,
incepem sa ne reamintim povestirile parintilor si ale bunicilor si
incepem sa citim diverse scrieri ale genealogistilor romani si ale
istoricilor, pentru ca in final apelam si la programele specializate in
construirea arborelui genealogic.
In mare, acesta este si cazul meu…
Pe
www.geni.com
am gasit un suport serios, cu ajutorul caruia mi-am incarcat deja
crengile si crengutele arborelui personal, incercand, acolo unde datele
au fost insuficiente, sa ma aventurez in cercetari personale. Garantez
oricui va incerca aceasta experienta, o imbogatire a nivelului de
cunoastere si de autocunoastere si multe satisfactii intelectuale.
Bineinteles ca este importanta accesarea unor lucrari de
specialitate, a unor monografii si in general, a tot ce ofera azi
(uneori cu supra masura) piata.
Am inteles ca pentru a ma cunoaste pe mine trebuie sa-mi cunosc antecesorii.
Pentru a intelege timpurile de azi, trebuie sa cunosc timpurile lor,
pentru a ma familiariza cu progresele sau regresele in vremuri, trebuie
sa le caut, sa gandesc, sa discern. Am aflat multe despre mine, despre
ce imi place si de ce imi place si de la cine mi se trage
. Cum se distrau romanii odinioara, cum se imbracau ei, cum isi
organizau caminul, strada, orasul si tara? Raspunsul vine din urma, de
la parinti, bunici, strabunici si il afli din scrisori, acte,
fotografii, pietre tombale…
Noi suntem, pentru ca ei au existat… si nu oricum, ci construind o lume, o societate, o civilizatie, o tara.
Citind si experimentand am aflat multe despre specialitatea numita
genealogie, atat de impletita cu etnologia, antropologia si alte stiinte
adiacente si cat efort de studiu si cercetare implica. Editura Vremea
mi-a pus deja la indemana cateva carti interesante in acest sens,
ajungand acum, dupa “Povestea unei familii din Bucureşti. Grecenii”
(Victoria Dragu-Dimitriu) la lucrarea lui Mihai Sorin Radulescu. De
altfel, acest istoric (si lucrarile sale) imi fusese recomandat si de
dr. In istorie, Anca Ciuciu.
Sigur ca un cititor de rand se asteapta sa gaseasca si ceva
beletristic in aceasta lucrare, ceva povestioare cu parfum de epoca,
romantice sau tragice. Nu, asa ceva nu exista la suprafata, insa
povestile subzista in spatele fiecarui nume si familii … trebuie doar ca
cititorul ori sa aiba curiozitatea si sa cerceteze singur, ori sa fi
avut ocazia sa cunoasca pe cate un personaj din familiile expuse si sa
fi avut contact cu povetea lui.
Acesta a fost cazul meu, referindu-ma la capitolul numit „Familia
Razu”. Un capitol foarte emotionant pentru mine, cunoscandu-i pe
Gabriela Razu Georgescu si pe copiii ei, dintre care Tudor s-a stins
atat de tanar, luptandu-se pentru recuperarea drepturilor firesti de
proprietate. O de curand preumblare prin cimitirul Bellu mi-a dus pasii
si in fata cavoului familiei Razu.
Urmarind capitolele cartii, imparite in doua sectiuni, una care se
ocupa de genealogia unor vechi familii romanesti de pe intreg teritoriul
tarii , cu contributii esentiale in edificarea societatii si a
constructiilor ei de orice tip, cealalta urmarind dincolo de granite
existente si contributii romanesti mai ales de ordin cultural, in
spatiul european si nu numai,
se poate observa cu usurinta
disponibilitatea fibrei romanesti de a se exprima solid si iconfundabil,
oriunde a implantat-o viata.
Elita Romaniei de ieri (pentru ca greu s-ar putea vorbi despre azi)
si elita Europei de ieri si de azi s-a construit pe importante familii
pamantene romanesti, ai caror exponenti au lasat urme valoroase.
Familiile Kretzulescu, Bratianu, Vladoianu, Septilici, Lecca, Leonard,
Xenopol, Romalo, Ghika si multe altele, in pagini extrem de condensate,
ni se dezvaluie cu ascendenta lor si cu amprentele in istoria fizica si
culturala pe care trebuie sa invatam sa le observam la fiecare pas pe
care il facem.
Un capitol interesant numit „In cautarea conacului lui Mateiu I.
Caragiale” vine sa ne devoaleze cu multa tristete o problema acuta a
patrimoniului nostru cultural, pentru ca iata „
pe lista – actualizata
– a monumentelor istorice, de altfel, destul de lunga, care poate fi
consultata pe Internet, nu figureaza, din pacate, o foarte interesanta
constructie din apropierea capitalei, aflata in satul Crangu, din cadrul
localitatii Fundulea, astazi oras in judetul Calarasi.”
Si va indemn sa cititi cu multa atentie cele doua sectiuni ale
lucrarii, in cea de-a doua, dupa cum spuneam, urmand sa aveti surprize
interesante si inedite privin amprentele romanesti pana hat, departe in
lume, cum este cazul lui George Sebastian (Hammamet – Tunisia),
descendent al familiei Ghika, sau cum este cazul urmelor lui Dracula la
Dublin.
Cuvintele “omului care aduce cartea” sper sa va convinga in
plus sa va aplecati asupra acestei lucrari a lui Mihai Sorin Radulescu
“In cautarea unor istorii uitate”: ProTv.ro.
Puteți cumpăra cartea acum, de pe site-ul Editurii Vremea.
”Finalul cel mai dificil, supravieţuirea. O colecţie de texte despre o colecţie de filme”, de Radu-Ilarion Munteanu
