
"Anticristul şi anticristologia", de Cristian Bădiliţă
"Reeditarea Manualului de anticristologie", de Claudiu-Ioan Coman
Mai multe amanunte despre cartea "Manual de anticristologie", de Cristian Badilita, gasiti pe site-ul editurii Vremea.
Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti şi editura Vremea vă invită la conferinţa Tradiţii antice despre Anticrist - O introducere în „anticristologie”, susţinută de patrologul Cristian Bădiliţă. Moderatorul evenimentului va fi Presbiter Lector univ. dr. Ciprian Flavius Terinte.
Cu această ocazie va fi lansat volumul Manualului de anticristologie, de Cristian Bădiliţă, publicat la editura Vremea.
Evenimentul va avea loc miercuri, 6 aprilie 2011, începând cu ora 18,00, la Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti (bulevardul Uverturii, nr. 210-220, sector 6).
Vă aşteptăm!
Editura Vremea vă invită miercuri, 30 martie, şi joi, 31 martie, la două evenimente culturale organizate la Târgovişte cu ocazia apariţiei volumului Manual de anticristologie. Studii, dosar biblic, traduceri şi comentarii, de Cristian Bădiliţă.
Conferinţa Un (auto)portret al anarhistului creştin de dreapta va avea loc miercuri, 30 martie, la ora 17.00, la Muzeul de Istorie Dâmboviţa (Calea Domnească, nr. 187).
Conferinţa Cele mai vechi tradiţii despre Anticrist va avea loc joi, 31 martie, la ora 14.00, la Facultatea de Teologie a Universităţii Valahia (Amfiteatrul N108, zona 1 Mai).
Ambele conferinţe vor fi susţinute de Cristian Bădiliţă, iar volumul Manual de anticristologie. Studii, dosar biblic, traduceri şi comentarii se va găsi la standul amenajat de editura Vremea cu această ocazie.
Cristian Bădiliţă s-a definit pentru prima dată ca „anarhist de dreapta” în Singurătatea păsării migratoare (Curtea veche 2007). Anarhismul de dreapta este un concept paradoxal, dar el încercuieşte o realitate indiscutabilă. E vorba de atitudinea existenţială a unui ins care nu acceptă regulile convenţionale şi arbitrare ale unui sistem politic, cultural sau religios care-i lezează integritatea. Denunţând valorile curente, acceptate de majoritate, ca pseudovalori sau ca semivalori, anarhistul de dreapta face parte dintr-o elită a marginalilor explozivi. Spre deosebire de anarhiştii de stânga, anarhistul de dreapta refuză ideologia, egalitarismul, violenţa fizică şi revoluţia. El refuză, de asemenea, înregimentarea într-un partid politic de dreapta, pentru că politicul face parte din slabele valori ale „acestei lumi”. Orice partid funcţionează după o ideologie, iar anarhistul de dreapta se opune ideologiei. Printre anarhiştii de dreapta prezentaţi în cadrul conferinţei se numără Barbey d’Aurevilly, Marcel Aymé, Vintilă Horia, Jacques Ellul, Nicolas Gomez Davila. În concluzie conferenţiarul îşi prezintă propria opţiune, care, deşi se apropie de aceea a lui Jacques Ellul, se înscrie într-o viziune biblic-ortodoxă.Cristian Bădiliţă este autorul unei teze masive despre Anticrist, apărută în 2005 la editura Beauchesne din Paris. Pe lângă această teză a îngrijit o antologie comentată cuprinzând toate textele despre Anticrist, în greacă şi latină, din primele cinci secole. Antologia e în curs de apariţie la editura Migne din Paris. Pentru cititorii români el a redactat un al treilea volum, Manual de anticristologie, reeditat acum la editura Vremea din Bucureşti. Conferenţiarul va prezenta dosarul biblic care stă la originea credinţei în venirea Anticristului, apoi se va opri asupra câtorva autori creştini importanţi care au trasat cadrul anticristologiei în Antichitate: Irineu al Lyonului, Hippolit, Origen, Augustin, cu o analiză specială a legendei lui Nero redivivus. De asemenea, vor fi prezentate câteva lucrări esenţiale despre Anticrist ale specialiştilor moderni.
„— Plec, tata.
Vasile Radu
Vasile Radu s-a nascut la 18 septembrie 1952, in com. Ciocanesti, jud. Calarasi. Este absolvent al Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii „Al.I. Cuza”, Iasi, promotia 1975. In prezent, este profesor la un liceu din Slobozia, Ialomita. A publicat: „Victorie minus unu” (roman, 1982, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Romania), „Fratele meu, Abel” (roman, 1984) si „Omul cu lupa” (povestiri, 1991).
„Pana si sapunul il produceau la bordul giganticelor nave fabrica, caci de la baleniere luau materia prima (grasimea de balena). Aceste nave gigantice, adevarate uzine plutitoare de peste 300 m lungime si 60-70 m latime erau alimentate cu cele necesare de navele colectoare si porturi datorita pescajului mare unde ancorau doar in rada. La bord, aveau echipaje de pana la 400 de persoane si uzina asta plutitoare functiona non‑stop, 24 din 24 de ore. La exact 6 luni de zile, faceau schimb de echipaje. Stresul acumulat in 6 luni cerea repaus obligatoriu. La bordul lor, lucrau si cate 300 de femei. Pe cat erau de mari aceste mega-nave, ancorate si la prova dar si la pupa pentru stabilitate, cand trecea un ciclon sau uragan si pe acolo, le zgaltaia ca pe o coaja de nuca. Imponderabilitatea creata de hula oceanica provoca foarte multora din echipaje rau de mare. Asta nu se poate compara decat cu un chin ingrozitor.”
(fragment din carte)
Lansare ce va avea loc sâmbătă, 26 martie, la Muzeul Ţăranului Român, Sala de Oaspeţi, ora 15.00, în cadrul Târgului de carte SF/Horror/Fantasy organizat de Bookblog şi Millennium Books.
La lansare vor fi prezenţi, pe lângă Horia Nicola Ursu, Michael Haulica şi Nicolae Voicu, şi Ştefana Czeller, Florin Pîtea, Cătălin Badea-Gheracostea, Oliviu Crâznic, Marian Truţă şi Ştefan Ghidoveanu. Toţi participanţii la eveniment vor primi gratuit, din partea editurii, broşura Povestea poveştilor sau The Making of Steampunk.ro, care conţine deja cunoscutele confesiuni literare ale autorilor, prefaţatorului, editorilor şi redactorului.
Lansarea antologiei va fi urmată de o dezbatere cu tema Steampunk: un gen de import, moderată de Michael Haulică, ce-i va avea ca invitaţi pe Horia Nicola Ursu, Ştefan Ghidoveanu şi Florin Pîtea.
Duminică, 27 martie, ora 15,15, tot la Muzeul Ţăranului Român, Sala de Oaspeţi, Oliviu Crâznic va modera o dezbatere ce se va încheia cu un dialog autori-cititori.
Dezbaterea se intitulează Jurnalele amurgului şi are ca temă vampirismul în istoria literaturii universale şi româneşti (da, există cărţi româneşti cu vampiri, şi încă unele foarte bune!…), dar şi alte subiecte din domenii literare conexe, cum ar fi Fantasy, Urban Fantasy şi Paranormal Romance.
La dezbatere participă Liviu Radu, Oana Stoica Mujea, Ştefan Ghidoveanu, Raluca Baceanu.
Veţi auzi din nou vorbindu-se aici de personaje cu colţi – Lord Ruthven, Varney, Dracula, Carmilla, Lestat, Edward Cullen, Elina Von Zeppelin, Max Schwartz, şi de alte personaje din literatura pe subiectul creaturilor fantastice – printre altele, Regina elfă şi Waldemar.
Toate detaliile pe blog-ul lui Oliviu Crâznic: oliviucraznic.wordpress.com
Mihai Sorin Radulescu
Nascut in 1966 la Bucuresti. Licentiat al Facultatii de Istorie din Bucuresti (1991).
Diploma de Studii Aprofundate (1992) si Doctorat in Istorie (1995), ambele obtinute la „Institut National des Langues et Civilisations Orientales” (INALCO) din Paris.
Cercetator la Institutul de Istorie „N. Iorga” (1991-1996), profesor la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti.
Alte carti publicate: Elita liberala romaneasca 1866-1900 (1998; teza de doctorat); Genealogii (1999); Genealogia romaneasca. Istoric si bibliografie (2000); Memorie si stramosi (2002) si Cu gandul la lumea de altadata (2005). Coautor la doua manuale de istorie de liceu. A ingrijit, in colaborare si singur, trei volume: Emanoil Hagi-Mosco, Bucuresti. Amintirile unui oras (1995); Timpul istoriei. Profesorului Dinu C. Giurescu (1998); Vasile Panopol, Pe ulitele Iasului (2000). A publicat numeroase studii si articole la periodice stiintifice din tara si strainatate, precum si in presa culturala. De asemenea, a participat la multe manifestari stiintifice peste hotare.
Volumul poate fi comandat aici: http://www.edituravremea.ro/in-cautarea-unor-istorii-uitate.-familii-romanesti-si-peripluri-apusene
Daca exista destule cronici relatand evenimente in care, deseori, sunt implicate si femei, in calitatea lor de sotii ale unor personaje istorice, sunt putine documentele care sa ne dea o imagine mai larga a universului feminin in epoci mai departate, sau chiar mai apropiate.
Aceasta lacuna este completata de culegerea de scrisori de femei alcatuita de Iorga. O viata colorata, cu nenumarate fatete, se citeste printre randurile adeseori prea scurte ale misivelor. Caleidoscop de trairi, vechile scrisori aduc sub ochii cititorului perene simtiri omenesti, preocupari marunte, casnice, impletite cu dragostea de familie, de copii si, catre batranete, cu teama de judecata cereasca.
Europenizarea, schimbarea radicala adusa de 1848 si de „bonjuristi” este foarte vizibila in scrisorile in franceza ale Elenei Cuza catre Hermione Asachi-Quinet si ale Dorei d'Istria.
In sfarsit, o scrisoare a Reginei Elisabeta, aleasa de Iorga din bogata corespondenta a suveranei pe criteriul simplitatii si a sinceritatii ei, ne-o infatiseaza pe sotia Regelui Carol ca pe o femeie blanda, preocupata de literatura, de amintiri, de acte de caritate.
Antologia este completata cu cateva scrisori adresate unor doamne, care intregesc imaginea fiecarei epoci.
Volumul poate fi comandat aici: http://www.edituravremea.ro/scrisori-de-femei
Intemeindu-se pe textele crestine originale, interpretate printr-o grila filologic-istorica si teologic-istorica neconfesionalizata si coerenta, Cristian Badilita retraseaza etapele formarii credintei in acest personaj deopotriva fascinant si inspaimantator care este Anticrist. Fara sa abdice nici o clipa de la rigoarea stiintifica, dar adoptand un stil accesibil si captivant, cartea se adreseaza nu numai unui numar restrans de carturari, ci si marelui public.
Cristian Badilita, n. 1968. Istoric al crestinismului timpuriu, eseist, poet. Doctor al Universitatii Paris IV-Sorbona cu teza Métamorphoses de l'Antichrist chez les Pères de l'Eglise (Paris, Beauchesne, 2005, premiul Salomon Reinach al Asociatiei Elenistilor din Franþa; trad. romaneasca, Polirom, 2006). Coordonator al traducerii Septuagintei in cadrul New Europe College, Bucuresti. Realizeaza o traducere comentata a Noului Testament in romaneste. Conduce revista de informatie si analiza cultural-religioasa Oglindanet (www.oglindanet.ro). Coordoneaza colectia „Pontus Euxinus” la Editura Beauchesne din Paris. Colaborari, cursuri si conferinte in Romania, Franta, Italia.
Personalitate marcanta a societatii civile suedeze, Hédi Fried s-a remarcat prin activitatea neobosita pusa in slujba idealului intelegerii si bunei convietuiri intre oameni. Eforturile ei de a face cunoscut cosmarul Holocaustului sunt concretizate in volumul Pendulul vietii.
Pornind de pe pozitiile profesiunii ei de psiholog, ea a oferit, de multi ani incoace, consiliere si tratament supravietuitorilor Holocaustului stabiliti in Suedia. Organizarea unui centru, in care acesti oameni suferind de traume profunde sa fie intampinati cu caldura si intelesi, este descrisa in volumul A treia viata, cu talent si seriozitate.
Redacţia:
Str. Constantin Daniel nr. 14
010631 Bucureşti sector 1
Telefon 021‑335.81.31
office@edituravremea.ro
www.edituravremea.ro
Echipa noastră:
Silvia Colfescu – Director Editorial
Nicolae Henegariu – Director Economic
Mirela Urseanu – Director Comercial
Andreea Chiru – PR, Copyright
Alexandra Ciuciulin – Redactor
Cristina Cantacuzino – Şef Departament Tehnoredactare
Dan Amza - Tehnoredactor
Ioana Adam – Asistent Manager
Gabriela Miron – Gestionar
Cătălin Adam – Difuzare
Vremea a fost prima editură din România care a publicat documente inedite, legate de istoria noastră recentă. Încă de la primele apariţii, colecţia FID - Fapte, Idei Documente a trezit numeroase ecouri, fiind apreciată sau denigrată cu egală vehemenţă, semn sigur al valorii demersului editorial concretizat prin volumele ce poartă această siglă.
Fie că sunt destinate copiilor, tinerilor sau maturilor, noi, cei de la Vremea, ne străduim să publicăm cărţi interesante, editate cu îngrijire, tipărite cum se cuvine.