joi, 29 mai 2008

Noutăţi în Colecţia Planeta Bucureşti



Lelia ZamaniOameni şi locuri din vechiul Bucureşti
Autoarea, absolventă a Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti şi doctor în filologie cu o temă desprinsă din istoria bucureşteană a secolului al XIX-lea, este muzeograf la Muzeul Municipiului Bucureşti. A publicat două cărţi: Bucureştii în sărbătoare, două volume, 2003 şi Comerţ şi loisir în Bucureşti, Editura Vremea, 2007. A colaborat şi colaborează la diverse reviste şi publicaţii, multe dintre ele de specialitate, articolele scrise axându-se pe istoria de odinioară a capitalei.
Cititorule, dacă iubeşti acest Bucureşti atât de fascinant şi detestat deopotrivă, cu toate păcatele, frumuseţile şi pitorescul lui, şi te cuprinde nostalgia altor vremuri, păşeşte cu mine într-un univers de altădată unde oameni şi locuri îşi ţes împreună, cu dragoste şi trudă, poveştile adevărate.
Lelia Zamani
Nicolae IorgaIstoria Bucureştilor
Istoria Bucureştilor de Nicolae Iorga a cunoscut o singură ediţie, în 1939. Prevăzut cu un corpus important de note, volumul, apărut astăzi, restituie, pentru iubitorii Bucureştilor, viziunea marelui istoric asupra devenirii capitalei României.

Noutăţi în Colecţia FID – Fapte, Idei, Documente






Doina Jela
O sută de zile cu Monica Lovinescu

Prin intermediul ultimelor interviuri, al fotografiilor inedite, al scrisorilor şi evocărilor, fragmentelor de dezbateri pe forumuri, ca şi al unor emoţionante pagini din jurnalul propriu, autoarea Telejurnalului de noapte (ediţia a II‑a, Vremea, 2006) realizează un portret plin de adevăr şi autenticitate al unei personalităţi devenite simbolul însuşi al rezistenţei româneşti la comunism. Cea mai cunoscută voce din cultura română – redusă la muţenie, sau constrânsă la deşănţat elogiu, vreme de aproape jumătate de secol –, pe care cititorul a avut rareori prilejul să o audă vorbind despre sine, capătă acum un chip de neuitat prin umor, omenie, căldură, tandreţe, suferinţă îndurată cu demnitate.

Flori Stănescu – Paul Goma. Dialog

Dialogul dintre Flori Stănescu şi Paul Goma a pornit din nevoia legitimă a istoricului de a descoperi, profesional şi profund uman, cauzele şi resursele unui moment-reper ce ar fi putut deveni crucial pentru istoria românilor. Dacă Mişcarea pentru drepturile omului, iniţiată de Paul Goma în 1977, după modelul Chartei 77 cehoslovace, ar fi cunoscut solidarităţi relevante, nu doar ca număr de adeziuni, ci, mai ales, ca asumare a cauzei de către intelectuali, cu siguranţă că racilele regimului ideologic n-ar mai devasta astăzi atât de schimonosit identitatea noastră.

Delia Budeanu
Live

Cunoscuta prezentatoare de televiziune Delia Budeanu revine în atenţia publicului, la 38 de ani după debutul la TVR, cu o carte autobiografică, în care a adunat amintirile deceniilor cenzurate din timpul regimului comunist. Povestea Deliei Budeanu este o mărturie importantă despre trecut, scrisă într‑un efort de readucere în prezent a unor lucruri teribile, a „anilor otrăviţi” de dinaintea schimbării, a speranţei şi apoi a „mecanismelor urii” puse în mişcare după revoluţie, într‑un proces dureros de exorcizare, efort de care i-a fost teamă, dar pe care a simţit că trebuie să-l facă înainte de a-şi relua, după zece ani de absenţă, munca în televiziune.

Daniel Focşa
Escadrila albă. O istorie subiectivă

În timpul celui de‑al Doilea Război Mondial, România a fost singura ţară combatantă care a dispus de o escadrilă sanitară compusă din avioane pilotate de femei. După sfârşitul războiului, aceste curajoase doamne au avut parte de ani grei de temniţă sau, în cel mai bun caz, de indiferenţă şi uitare. Lucrarea de faţă încearcă recuperarea memoriei Escadrilei Albe prin amintirile, complementare, ale ultimelor supravieţuitoare, Mariana Drăgescu şi Stela Huţan‑Palade, completate cu inedite documente de arhivă.

M. Fethullah Gülen
Nesfârşita Lumină. Profetul Mohamed

Culegere a cuvântărilor şi predicilor spontane ale onoratului Fethullah Gülen Hoca, cartea se constituie într‑o analiză şi o sinteză ale celor mai durabile spuse ale Profetului Mohamed, într‑o biografie filosofică a acestuia, expunere a conduitei de viaţă a „Stăpânului Lumilor, instruire a comportamentului prin morala divină şi îndreptar pentru călăuzitori şi învăţători, fiind în acelaşi timp un apel, care arată calea pe care o au de urmat propovăduitorii şi cei care cheamă spre credinţă.

joi, 15 mai 2008

Vă invităm pe 17 mai la MŢR

Editura Vremea va fi prezentă sâmbătă, 17 mai, la ora 22.00, în cadrul programului Noaptea muzeelor, la Muzeul Ţăranului Român, pentru o evocare a marelui etnolog Ernest Bernea.

Invitaţi la dezbatere: Ioana Popescu, director al MŢR, Ioana Diaconescu, cercetător la Arhivele CNSAS, sociologul Zoltan Rostas, care l‑a cunoscut şi intervievat pe Ernest Bernea şi directorul editurii, Silvia Colfescu.

Editura Vremea a publicat până acum patru lucrări datorate cunoscutului cărturar şi prezintă acum publicului un album de fotografii, cu un cuvânt înainte de Sorin Lavric: România. Simplitatea pierdută. Fotografii‑document de Ernest Bernea. Romania. Simplicity Lost. Document photos (traducerea prefeţei: Ioana Ieronim, traducerea legendelor: Alistair Ian Blyth). Lansarea acestui album în cadrul muzeului este totodată un omagiu, întrucât în acest spaţiu evocator pentru spiritualitatea satului românesc există numeroase exponate datorate lui Ernest Bernea, muzeul însuşi fiind, în forma lui actuală, creaţia fiului său, Horia Bernea.

Ne-am bucura să vă avem alături,

Editura Vremea

miercuri, 14 mai 2008

Lumea vinurilor. Vinurile lumii de Mihai Macici


Volumul se adresează consumatorilor de vinuri, şi anume celor pe care i-am putea numi „oenofili”. Oenofilul este un prieten al vinului, nu în sensul de băutor, ci de cunoscător, de om care cunoaşte şi respectă vinul şi pe cei implicaţi în producerea lui.
Lucrarea are scopul de a face cunoscute vinurile, atât cele româneşti, cât şi marile vinuri ale lumii, şi de a-l îndruma pe consumator – pe oenofil, ca şi pe iubitorul necunoscător – prin minunata lume a vinurilor. Scrisă accesibil, dar de pe poziţia unor cunoştinţe solide, complete, cartea stabileşte clar reperele acestei lumi.

Mihai Macici, specialist de elită al oenologiei româneşti, a lucrat timp de peste 40 de ani în cercetarea viti-vinicolă de profil. Şi-a desfăşurat activitatea la Staţiunea de Cercetări Viticole Pietroasa şi la Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească, unde a îndeplinit funcţiile de director şi de director ştiinţific. Timp de 10 ani a fost secretar general al Oficiului Naţional al Viei şi Vinului. A publicat 13 cărţi şi broşuri, 80 de lucrări ştiinţifice şi peste 150 de articole. În ultimii ani ai carierei sale a fost colaborator şi consilier al Oficiului Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. Este membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. A fost şi a rămas un apărător al ideii de calitate a vinurilor, iniţiind măsuri şi propunând soluţii pentru realizarea acestui deziderat.

Viile, atât de legate de existenţa oamenilor de pretutindeni, au devenit ceva mai mult decât simple spaţii de interes economic – ele au fost dintotdeauna şi sunt locuri de reculegere şi regăsire, puncte de sprijin sufletesc. Omul intră în vie cu bucurie, smerenie şi nădejde. În ciuda miraculosului ei dar de a vegeta şi rodi chiar şi în cele mai grele condiţii, viţa de vie îi este recunoscătoare celui care o îngrijeşte şi îi răsplăteşte efortul dăruindu-i vinul, cea mai nobilă dintre băuturi. Nu există o alta care să se apropie mai mult decât vinul de condiţia unei opera de artă. Vinul nu e străin de tot ce înseamnă putere creatoare, imaginaţie, har şi elanuri. Se poate, desigur, trăi şi fără vin, dar în acest caz viaţa ar fi mai săracă şi mai lipsită de culoare.

Mihai Macici


luni, 5 mai 2008

Trei noutati




Marcel Petrişor
Trecute vieţi de domni, de robi şi de tovarăşi

Intraseră şaisprezece osândiţi în Casimcă, în cele patru celule ale ei, şi în decurs de numai câteva săptămâni muriseră deja cinci. Şi toţi erau planificaţi pentru un sfârşit sigur, în cele mai mizerabile condiţii. Iar pentru cei care-i planificaseră astfel, problema era doar când, câţi şi cum aveau să sfârşească „bandiţii”.

Numai că-n lumea carcerală, în situaţii limită, de mare „înghesuială”, omul doar propune, şi Domnul, nu directorul, dispune. Privilegiu absolut al Domnului Dumnezeu, peste voia şi hotărârea Lui, nimeni, nicicând şi niciunde neputând trece.

În Casimcă, osândiţii nu-l aşteptau decât pe „când”, căci pe „unde” li se părea că îl vedeau în fiecare clipă.

Aurel Sergiu Marinescu
O contribuţie la istoria exilului românesc
Vol. VIII

Aurel Sergiu Marinescu a publicat până acum: Prizonier în propria ţară – trilogie, 1997; Mă aplec peste ani – 1998; Înainte şi după Dictatul de la Viena – 2000; Armata Roşie în România 1944 - 1958 – două volume, 2001; O contribuţie la istoria exilului românesc vol. I – 1999, vol. II – 2002, vol. III – 2003, vol. IV – 2004, vol. V, VI – 2005 şi vol. VII – 2007.

Exilul nu a fost inclus (până în 1989-1990) în istoria ţării, deşi a fost o continuă prezenţă românească, mai departe sau mai aproape de frontierele ţării; el a însemnat o existenţă anormală prin separarea voită sau forţată de ţară şi popor. Prea puţini şi-au dat seama că istoria Exilului este o istorie românească ...

Aurel Sergiu Marinescu