joi, 22 decembrie 2011

luni, 12 decembrie 2011

Lansarea volumului Stephen Fischer-Galaţi - 80 de ani în jurul lumii povestiţi de Lia Ioana Ciplea

LIBRĂRIA MIHAIL SADOVEANU şi EDITURA VREMEA

vă invită la lansarea volumului

Stephen Fischer-Galaţi

80 de ani în jurul lumii povestiţi de Lia Ioana Ciplea


Vlăstar al unei familii de origine germană, venită în România odată cu cel care avea să devină Regele Carol I, profesorul universitar american Stephen Fischer‑Galaţi, născut în Bucureşti şi îndrăgostit de oraşul natal, a cunoscut destinul comun intelectualilor din clasa lui socială. Necruţătoarea istorie a secolului XX l‑a obligat ca, după o copilărie marcată de bună educaţie şi de dragoste pentru studiu, să ia calea exilului, împreună cu întreaga familie. Povestea devenirii sale, însoţită de cea a neabătutei sale iubiri pentru ţară, istorisită Liei Ioana Ciplea şi redată de ea, cât mai fidel cuvintelor profesorului, formează substanţa volumului de faţă.

Lansarea va avea loc miercuri, 14 decembrie , ora 14.00,
la Librăria Mihail Sadoveanu,
bd. Magheru, nr. 6-8.

Vor vorbi:

acad. Dinu C. Giurescu
prof. univ.
Stephen Fischer-Galaţi, membru de onoare al Academiei Române
Lia Ioana Ciplea

Silvia Colfescu, directorul editurii Vremea


Stephen Fischer-Galaţi - 80 de ani în jurul lumii povestiţi de Lia Ioana Ciplea
Colecţia Planeta Bucureşti
Volumul poate fi comandat aici: www.edituravremea.ro

miercuri, 7 decembrie 2011

"Phil", de Aida Hulubei - o nouă carte în colecţia Autori români

"Phil reprezintă căutarea identităţii. Phil se caută pe sine în afară (...) în lucruri care speră să-i dea un sens vieţii. Îşi caută trecutul pentru a trăi prezentul şi a păşi în viitor. Zbaterea sa dovedeşte însă faptul că trecut-prezent-viitor coexistă. "Acum" le conţine pe toate în acelaşi timp. Phil, un copil mare, care fuge de propria nimicnicie. Căutarea fără rezultat îl face sa se îndoiască de capacitatea lui de percepţie.

Venirea pe lume a unui copil TREBUIE sa aibă un sens, de aceea Phil vrea să-şi găsească părinţii reali. (...) vrea să aibă şi să ‚fie avut’. Phil este în căutarea adevărului-minciună care să dea un sens nimicului (...) este strigătul disperat al unui copil adus pe lume cu forţa (...), este un copil artificial, un robot cu suflet. Phil a fost ‚întrupat’ de alţii... şi vrea să ştie al cui este sufletul. Phil îşi caută sufletul. Sufletul este mama." (Lavinia Pîrlog)

Ediţie bilingvă română-engleză

Traducerea şi prefaţa Lavinia Pîrlog

72 pagini

format 13 x 20 cm

ISBN 978-973-645-449-3

Volumul poate fi comandat aici: www.edituravremea.ro

luni, 5 decembrie 2011

Povestind Bucurestiul

Bucuresteni, haideti sa ne bucuram de povestile orasului impreuna cu blogerii lui!

"Povestind Bucurestiul" sunt o serie de intalniri intre bucuresteni si cei care ii dedica o mare parte din timpul lor, cei care il iubesc si au un cuvant de spus despre el.

Intalnirile sunt organizate de Asociatia Bucurestiul meu drag cu sprijinul Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti - Centrul de Studii Arhitecturale si Urbane.

Prima intalnire va avea loc vineri 09 decembrie 2011, orele 18:30

in Amfiteatrul Universitatii de Arhitectura “Ion Mincu” din Bucuresti, str. Academiei, nr. 18-20,

Intrarea libera, poate participa oricine

Invitatii primei editii sunt:

Silvia Colfescu, Director Editura Vremea, are un vast portofoliu de istorii privind locurile si monumentele arhitecturale din Bucuresti. Articolele sale se regasesc pe: http://silviacolfescu.blogspot.com/.

Radu Oltean este absolvent al Academiei de Arta Bucuresti. De asemenea pasionat de istorie, puteti citi pe blogul sau (http://art-historia.blogspot.com/) articole bine documentate privind istoriografia Bucurestiului.

Cristian Radu, cunoscut ca Raiden printre internauti, face parte din grupul "Rezistenta Urbana". In online, scrie pe http://www.rezistenta.net/ , un “blog de atitudine” unde se implica in redescoperirea Bucurestiului, prin publicarea de articole dedicate in special tinerilor. Rezistenta Urbana se mai remarca si prin abordarea unor probleme cotidiene intr-o maniera amuzanta, uneori controversata.

Asociatia "Bucurestiul meu drag" www.orasul.ro a fost infiintata in anul 2007 propunandu-si ca, prin intermediul fotografiei, sa cultive cunoasterea Bucurestiului si sa contribuie la descoperirea farmecului locurilor, a oamenilor si a traditiilor care l-au construit, care i-au definit spiritul si care interfereaza zilnic cu prezentul nostru.

Pe parcursul anilor, asociatia a organizat excursii foto pentru pasionatii de fotografie, publicand pe pagina web www.orasul.ro peste 97.000 de fotografii realizate in aceste deplasari.

Centrul de Studii Arhitecturale şi Urbane CSAU al Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu UAUIM studiaza modul de constituire şi de transformare a teritoriilor - urbane şi extraurbane, în raport cu evoluţiile istorice, pe baza analizelor morfologice, tipologice şi arhitecturale, în raport cu modul de utilizare şi cu evoluţiile culturale.

Unul dintre obiectivele sale este acela de a asigura cadrul pentru un schimb activ de cunoştinţe şi pentru reflecţii pluridisciplinare asupra domeniilor pe care le studiază, prin promovarea şi încheierea de protocoale de colaborare cu institutii cu interese similare, româneşti şi europene şi prin promovarea unei politici coerente de colaborări cu personalităţi ştiinţifice şi culturale care s-au distins în cadrul domeniilor respective.

Va asteptam cu drag!

Persoana de contact
Andrei Bîrsan
Presedinte Asociatia Bucurestiul meu drag
0743.076.255

www.orasul.ro

miercuri, 30 noiembrie 2011

Cele mai vândute cărţi la Gaudeamus 2011

Tocmai am terminat de făcut inventarul după Târgul de Carte Gaudeamus 2011 şi
iată care e topul celor mai vândute cărţi ale editurii Vremea:

1. Memoriile mandarinului valah, de Petre Pandrea

2. Carte de bucate boiereşti, de Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi

3. Bucureşti - portret în acuarelă, de arh. Gheorghe Leahu

4. Comunismul povestit copiilor de fiica unui condamnat la moarte. Procesul Canalului Dunăre-Marea Neagră, de Martha Georgescu Topuslău

5. Bucharest Guide, de Silvia Colfescu

6. Post-ceauşismul - o tranziţie fără sfârşit, de Şerban Orescu

7. Intelectualitatea interbelică, de Arşavir Acterian

8. Drumurile destinului românesc, de Nae Ionescu

9. 80 de ani în jurul lumii povestiţi de Lia Ioana Ciplea, de Stephen Fischer-Galaţi

10. Visio Sancti Pavli Apostoli. Apocalipsa lui Pavel, ediţie bilingvă

Lansare de carte - "Biserici, secte, erezii? Dialoguri fără prejudecăţi despre marile tradiţii creştine", de Cristian Bădiliţă şi Otniel Vereş

Centrul Sfinţii Petru şi Andrei şi Editura Vremea


vă invită la lansarea volumului

"Biserici, secte, erezii? Dialoguri fără prejudecăţi despre marile tradiţii creştine"

de Cristian Bădiliţă şi Otniel Vereş


Lansarea va avea loc

luni, 5 decembrie , ora 17.30,

la Centrul Sfinţii Petru şi Andrei

(Intrarea Christian Tell, nr. 18B, Sectorul 1, Bucureşti)


Vor vorbi:

Cristian Bădiliţă, Emanuel Conţac, Lucian Dîncă şi

Silvia Colfescu

Volumul Biserici, secte, erezii? cuprinde convorbiri cu teologi, filozofi şi istorici ai creştinismului aparţinând mai multor tradiţii creştine din România.

Au răspuns întrebărilor lui Cristian Bădiliţă:

PS Episcopul greco-catolic de Oradea Virgil Bercea, Marius Cruceru, pastor protestant şi vicepreşedinte al Comunităţii Bisericilor Creştine Baptiste de Oradea şi Satu-Mare, Wilhelm Dancă, rector al Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi, preotul greco-catolic, lector universitar Alexandru Buzalic, Alin Suciu, doctorand la Facultatea de Teologie şi Ştiinţe Religioase a Universităţii Laval din Québec, Cristian Vasile, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, scriitorul Andrei Pleşu, rectorul Colegiului Noua Europă, Basarab Nicolescu, fizician, filozof, unul dintre întemeietorii transdisciplinarităţii. Cercetător la CNRS, Paris, istoricul Filip-Lucian Iorga, Lucian Dîncă, preot călugăr romano-catolic în Congregaţia Părinţilor Augustinieni Asumpţionişti.

Otniel Vereş a realizat interviuri cu:

Andrei Marga, profesor universitar doctor în filozofie şi rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, Cristian Bădiliţă, istoric al creştinismului timpuriu, eseist, poet, Corneliu Simuţ, conferenţiar în teologie dogmatică şi istorică la Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii Emanuel, Oradea, Octavian Baban, conferenţiar la Institutul Teologic Baptist, Bucureşti, Radu Gheorghiţă, conferenţiar universitar în ştiinţe biblice la Midwestern Baptist Theological Seminary, Kansas City, Missouri, Emanuel Conţac, lector la Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti, Alexander Baumgarten, conferenţiar la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie şi Filozofie, şi director al Centrului de Filozofie Antică şi Medievală, Alin Tat, conferenţiar la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

Cristian Bădiliţă (n. 1968). Istoric al creştinismului timpu­riu, eseist, poet. Doctor al Universităţii Paris IV‑Sorbona cu teza Méta­morphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise (Paris, Beau­chesne, 2005, premiul Salomon Reinach al Aso­ciaţiei Elenişti­lor din Franţa; trad. românească, Polirom, 2006). Coordonator al traducerii Septuagintei în cadrul New Europe College, Bucureşti. Realizează o traducere comentată a Noului Testament în româneşte. Conduce revista de informaţie şi analiză cultural‑religioasă Oglindanet (www.oglindanet.ro). Coordo­nează colecţia „Pontus Euxinus” la Edi­tura Beauchesne din Paris. Colaborări, cursuri şi conferinţe în România, Franţa, Italia. Autor al unor numeroase lucrări legate de domeniul istoriei creştinismului timpuriu şi al unor antologii de articole axate pe comentarea situaţiei socio-politice actuale a României.

Otniel-Laurean Vereş (n. 1981). Clasicist, cu o teză de filozofia religiei la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj. Cărţi publicate: Lectura textelor patristice – O problemă de abordare a Tradiţiei (Editura Universităţii Emanuel, Oradea, 2007), Scurtă monografie a comunităţii bisericilor creştine baptiste din zona Bihor de la începu­turi până în 1961 (Editura Universităţii „Emanuel”, 2007). Coautor cu Ioan Pop, Elemente de semiofizică aplicată (Risoprint, Cluj-Napoca, 2010), Cristian Bădiliţă, Biserici, secte, erezii?, în curs de publicare la Editura Vremea, Bucureşti. Traduceri din latină: Boethius, Consolarea filosofiei, în curs de apariţie în Colecţia „Biblioteca me­di­e­vală”, Polirom, Iaşi; Toma din Aquino, „Summa Theologica”, vol. III, Secunda Secundae, qq. 151-160, în curs de apariţie la Editura Polirom, Iaşi. Parti­cipare la proiectul Septua­ginta NEC-Polirom: volumul IV, coautor Marius Cruceru, note la Cântarea cântărilor, Polirom, 2006; volumul V, note şi introducere la Amos, Malachia şi Micheea, Polirom, 2009.

320 pagini

Format 13 x 20 cm

ISBN 978-973-645-441-7

Volumul poate fi comandat aici: www.edituravremea.ro

luni, 28 noiembrie 2011

"Popasuri", de Alexandru Olian

Albumul de grafică al lui Alexandru Olian este o mică bijuterie cuprinzând schiţe ale unor case şi monumente din Bucureşti, din ţară şi din numeroase oraşe europene.


64 pagini

Format 16 x 21 cm

ISBN 978-973-645-446-2

Volumul poate fi comandat aici: www.edituravremea.ro

"Comunismul povestit copiilor de fiica unui condamnat la moarte. Procesul Canalului Dunăre‑Marea Neagră", de Martha Georgescu Topuslău

O familie normală. Un tată harnic, inventiv, onest. O mamă iubitoare şi blândă. O fetiţă frumoasă şi bine educată, ocrotită în atmosfera de farmec a poveştilor contesei de Ségur. Trăiesc fericiţi, în căminul prosper făurit prin munca mâinilor lor. Şi, peste acest tablou idilic, norii negri ai „dictaturii clasei muncitoare” revarsă teroarea şi distrugerea.

Ce înseamnă pentru un copil alungarea din rai, condamnarea nedreaptă a tatălui la moarte, aruncarea într‑o lume nebănuită, a răului şi a primejdiei? Aceasta este povestirea pe care o veţi citi în paginile cărţii Marthei Georgescu Topuslău. Istorisită nepoţilor, care nu pot crede că s‑a putut întâmpla aşa ceva. Spusă simplu, într‑un fel care aminteşte în mod paradoxal basmele copilăriei, ceea ce face şi mai înspăimântătoare realitatea căreia numai o parte dintre aceşti oameni i‑au supravieţuit.

Şi, ca o temelie de piatră, pe care se înalţă eşafodajul delicat al vorbelor povestitoarei, se aşează textul broşurii Procesul bandei de sabotori şi diversionişti de la Canalul Dunăre‑Marea Neagră, apărută în 1952 la Editura pentru literatură politică…

O carte din care strigă nedreptatea care s‑a făcut elitelor unui popor.

Fapte care se uită. Fapte care nu trebuie uitate.


272 pagini (dintre care, 20 de pagini cu ilustratii alb-negru)

Format 13 x 20 cm

ISBN 978-973-645-446-2

Volumul poate fi comandat aici: www.edituravremea.ro



marți, 22 noiembrie 2011

Lansările editurii Vremea - Gaudeamus 2011

Vă invităm la următoarele evenimente organizate de editura Vremea în cadrul Târgului de carte Gaudeamus:


Cărţi noi în colecţia FID - Fapte, Idei, Documente

Vineri, 25 noiembrie, ora 13.00

Standul editurii Vremea (nr. 30, nivel 0.00)

Apocalipsa lui Pavel, de Smaranda Bădiliţă şi Cristian Bădiliţă

Biserici, secte, erezii?, de Cristian Bădiliţă şi Otniel Vereş

Memoriile Mandarinului valah. 1954-1956, de Petre Pandrea

Post-ceauşismul – o tranziţie fără sfârşit, de Şerban Orescu

Comunismul povestit copiilor de fiica unui condamnat la moarte. Procesul Canalului Dunăre-Marea Neagră, de Martha Georgescu Topuslău

Invitaţi: acad. Şerban Papacostea, Nadia Marcu-Pandrea, Martha Iliescu, Şerban Orescu, Ştefan Dimitriu, Silvia Colfescu


Cărţi noi în colecţia Planeta Bucureşti

Sâmbătă, 26 noiembrie, ora 13.00

Spaţiul Dacia

Bucureşti – portret în acuarelă, de Gheorghe Leahu

Bucharest Guide, de Silvia Colfescu

Liviu Ciulley – un reper, de Nicolae Şt. Noica

80 de ani în jurul lumii povestiţi de Lia Ioana Ciplea, de Stephen Fischer-Galaţi

Popasuri, de Alexandru Olian

Invitaţi: acad. Dinu C. Giurescu, Lia Ciplea, Nicolae Şt. Noica, arh. Gheorghe Leahu, Duduţa Olian, Silvia Colfescu


Lansarea cărţii O contribuţie la istoria exilului românesc, vol. X, de Aurel Sergiu Marinescu

Sâmbătă, 26 noiembrie, ora 14.00

Standul editurii Vremea (nr. 30, nivel 0.00)

Invitaţi: Lucia Hossu Longin, Doina Jela, Silvia Colfescu


Cărţi noi în colecţiile Autori români şi Poesis

Sâmbătă, 26 noiembrie, ora 15.00

Standul editurii Vremea (nr. 30, nivel 0.00)

În labirint sunt umbre şi lumini, de Codruţ Constantinescu

Generale, să nu taci!, de Gheorghe Dragomir

Cânta o pasăre, de Constantin Niţu

Invitaţi: Silvia Colfescu, Christian Crăciun, Gheorghe Dragomir, Codruţ Constantinescu, Constantin Niţu


Vă aşteptam la standul editurii Vremea (nr. 30, nivel 0.00)

între 23 şi 27 noiembrie 2011,

între orele 10.00 şi 20.00.




"O contribuţie la istoria exilului românesc", vol. X, de Aurel Sergiu Marinescu

Aurel Sergiu Marinescu (12.02.1929 - 31.08.2008), figură remarcabilă a exilului românesc, s-a făcut cunoscut ca un luptător acerb împotriva comunismului, ca un patriot militant, ca istoric şi scriitor de valoare.

A publicat: Prizonier în propria ţară – trilogie, 1977; Mă aplec peste ani, 1998; Înainte şi după Dictatul de la Viena, 2000; Armata Roşie în România. 1944-1958, 2001; O contribuţie la istoria exilului românesc, vol. I, 1999; vol. II, 2002; vol. III, 2003; vol. IV, 2004; vol. V, 2005; vol. VI, 2006; vol. VIII, 2008; vol. IX, 2009.

A avut o constantă prezenţă în ziarele româneşti din SUA, Canada, Danemarca, Franţa, precum şi în cele din patrie.

A scris cărţi şi memorii, contribuţii la cunoaşterea exilului, cărţi ce vor rămâne, cum spunea un critic, în patrimoniul suferinţelor naţionale româneşti până la judecata din urmă.

Lucia Hossu Longin

Lucrarea lui Aurel Sergiu Marinescu, Contribuţii la o istorie a exilului românesc, a ajuns, iată, la cel de-al X-lea volum... Cum fiecare dintre aceste tomuri depăşeşte cu mult cinci sute de pagini, vorbim aici despre un volum de peste cinci mii de pagini de documente, referate, rapoarte, sinteze, scrisori, telegrame şi chiar chitanţe, comentate şi mai ales dispuse într-o ordine şi o arhitectură menite să faciliteze accesul, adunate toate sub semnătura unui singur om.

Doina Jela

Colecţia FID – Fapte, Idei, Documente
576 pagini
format 13 x 20 cm
ISBN 978-973-645-448-6
Volumul poate fi comandat aici: www.edituravremea.ro

"Bucharest Guide", de Silvia Colfescu


Traducere Alistair Ian Blyth

În urmă cu câţiva ani, constatând lipsa unui ghid serios al capitalei, editura Vremea a publicat Bucureşti – ghid turistic, istoric, artistic, lucrare necesară vizitatorilor oraşului şi, în aceeaşi măsură, locuitorilor săi, din ce în ce mai puţin conştienţi de valoarea istorică şi de frumuseţea urbei.

Deşi tipărit în condiţii care reflectă posibilităţile editurii, cu ilustraţii alb-negru, pe hârtie de calitate medie, Bucureşti – ghid turistic, istoric, artistic a fost apreciat de specialişti ca fiind primul ghid demn de o capitală europeană, de la ghidul semnat de Grigore Ionescu (1939) încoace. Lucrarea a primit şi girul publicului, ajungând acum la cea de a IX-a ediţie, actualizată.

Dată fiind lipsa de pe piaţă a unui ghid complet – turistic, istoric şi artistic – al Bucureştilor în limba engleză, editura Vremea a demarat lucrările în vederea traducerii textului şi a realizării unei ilustraţii de calitate adecvată, pentru a acoperi acest gol în domeniul promovării oraşului.

Structurat pe itinerarii care pot fi parcurse într-o jumătate de zi sau o zi, ghidul prezintă monumentele semnificative ale oraşului şi atracţiile sale turistice. Fiecare itinerariu include vizitarea unui muzeu important.

Volumul se adresează în primul rând turiştilor străini ce vizitează Bucureştiul, precum şi agenţilor de turism care organizează sau ar putea organiza excursii în Bucureşti. Nu în ultimul rând, un ghid de ţinută al oraşului este folositor tuturor oamenilor de afaceri care au legături cu parteneri străini, de regulă doritori să cunoască oraşul în care activează firma românească parteneră.

Colecţia Planeta Bucureşti
208 pagini
format 13 x 20 cm
color, hârtie lucioasă
ISBN 978-973-645-437-0
Volumul poate fi comandat aici: www.edituravremea.ro

vineri, 18 noiembrie 2011

"Post-ceauşismul - o tranziţie fără sfârşit", de Şerban Orescu

"Post-ceauşismul - o tranziţie fără sfârşit", de Şerban Orescu este cea mai recentă apariţie în colecţia FID - Fapte, Idei, Documente.

Volumul cuprinde peste o sută cincizeci de articole şi eseuri despre situaţia politică din România postceauşistă, în care autorul demască şi deplânge persistenţa foştilor demnitari comunişti şi a foştilor securişti în viaţa politică românească de după 1989.

Şerban Orescu
Născut la 16 mai 1925, într-o familie cu tradiţii intelectuale şi liberale, Şerban Orescu a absolvit Facultatea de Drept, Facultatea de Filosofie, apoi Institutul Politehnic, unde obţine şi distincţia de doctor.
În 1978, pleacă definitiv în Germania, lucru posibil datorită originii germane a soţiei sale. După 1980, deşi urmărit tot timpul de Securitatea ceauşistă şi rănit de un colet-bombă trimis de aceasta prin teroristul Carlos, are o intensă activitate politică anticomunistă, lucrează ca redactor în cadrul secţiei româneşti a postului de radio Europa Liberă (1981-1995), scrie articole în presa franceză şi germană şi face studii asupra sistemului comunist.

După prăbuşirea regimului ceauşist, a publicat în România mai multe cărţi: Eşecul unei reforme (împreună cu Liviu Vălenaş), editura Ars Longa, Iaşi, 2000; Ceauşismul, editura Albatros, Bucureşti, 2006.


304 pagini

Format 13 x 20 cm

ISBN 978-973-645-429-5



marți, 15 noiembrie 2011

"Memoriile mandarinului valah. Jurnal 1954-1956", de Petre Pandrea

Prefata de Stefan Dimitriu
Editie revazuta si adnotata de Nadia Marcu-Pandrea

Memoriile mandarinului valah. Jurnal 1954-1956, de Petre Pandrea este cea mai recenta si cea mai asteptata aparitie in colectia FID - Fapte, Idei, Documente.

Volumul de fata este primul tom al jurnalului mandarinului valah, cel de-al doilea urmand sa contina insemnarile din anii 1957-1958.

Pe langa jurnalul propriu-zis, volumul contine o prefata semnata de Stefan Dimitriu, o extrem de amanuntita nota biobibliografica realizata de fiica scriitorului, Nadia Marcu-Pandrea, si facsimile dupa documente din dosarele C.N.S.A.S.

"Din 1915 (…) am urmat bunul obicei al autoanalizei si consemnarii in jurnal, rapid, fara pretentii stilistice, fara a te privi in oglinda nemuririi.

Aceste caiete, scrise la iuteala si la intamplare, pot fi utile spre documentare asupra meandrelor epocii. Eu sunt deasupra invalmasagului.

Cand vorbesc de mine, vorbesc de altii, oglinditi in mine. Suferinta altora se rasfrange imperios in mintea si sufletul meu, inoculandu-mi suferinte cumplite.

Eu nu mai sunt eu in aceste caiete intime. (…)

Nu sunt nici mistic, nici soldat viteaz. Sunt altceva.

Eu am vrut, as vrea si voi dori mereu sa fiu ctitor, inte­meietor si ziditor al lucrurilor utile si bune in Cetatea mea.

Aceasta dorinta mi‑am realizat‑o, partial si imperfect, cu stiloul de jurnalist si scriitor. Mi‑am realizat‑o maret, plenitu­dinar, aproape pana la dementa, cu vorba, la bara, scapand oameni de la moarte si napasta, cu pretul libertatii si chiar al vietii mele.

Era in joc o institutie a tarii: Justitia."

Dr. Petre Pandrea

632 pagini
Format 13 x 20 cm
ISBN 978-973-645-440-0

luni, 14 noiembrie 2011

Două noi apariţii în colecţia FID - Fapte, Idei, Documente

VISIO SANCTI PAVLI APOSTOLI. APOCALIPSA LUI PAVEL

ediţie bilingvă

Traducere de Smaranda Bădiliţă şi Cristian Bădiliţă

Introducere şi note de Cristian Bădiliţă

ediţia a II-a revăzută

Apocalipsa lui Pavel s‑a bucurat de o extraordinară răspândire şi popularitate în Occidentul medieval până în secolul al VII‑lea (chiar şi mai târziu), elemente din viziunea (visio) Apostolului fiind apoi preluate de folclorul religios.
Apocalipsa lui Pavel
ne dă o extraordinară lecţie de iubire şi îngăduinţă. Nu faţă de rău, ci faţă de cei răi, care se pot converti chiar şi după ceasul din ur­mă: cu ajutorul lui Isus şi al rugăciunilor venite din partea sfinţilor şi din partea credincioşilor neindife­renţi.
Versiun
ea latină lungă L1, a Apocalipsei lui Pavel, preluată în ediţia de faţă, este cea mai apropiată de originalul grecesc, care s‑a pierdut.
În privinţa traducerii, am respectat, cât s‑a putut, criteriul fidelităţii, subordonându‑l însă, ori de câte ori a f
ost nevoie, criteriului clarităţii.” (Smaranda Bădiliţă şi Cristian Bădiliţă)

Smaranda B
ădiliţă. Cercetător la Institutul Sources chrétiennes, Lyon. A predat limba şi literatură latină la Universitatea din Rouen. Doctor al Universităţii Paris IV-Sorbona cu o teză despre inspiraţie şi profeţie la Philon din Alexandria, în curs de apariţie la Editura Etudes Augustiniennes, Paris. Lucrări şi articole despre Philon din Alexandria, Plutarh, literatura iudeo-elenistică.

Cristian B
ădiliţă, n. 1968. Istoric al creştinismului timpuriu, eseist, poet. Doctor al Universităţii Paris IV-Sorbona cu teza Métamorphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise (Paris, Beauchesne, 2005, premiul Salomon Reinach al Asociaţiei Eleniştilor din Franţa; trad. românească, Polirom, 2006). Coordonator al traducerii Septuagintei în cadrul New Europe College, Bucureşti. Realizează o traducere comentată a Noului Testament în româneşte. Conduce revista de informaţie şi analiză cultural-religioasă Oglindanet (www.oglindanet.ro). Coordonează colecţia „Pontus Euxinus” la Editura Beauchesne din Paris. Colaborări, cursuri şi conferinţe în România, Franţa, Italia. Autor al unor numeroase lucrări legate de domeniul istoriei creştinismului timpuriu şi al unor antologii de articole axate pe comentarea situaţiei socio-politice actuale a României.

112 pagini

Format 13 x 20 cm

ISBN 978-973-645-442-4


Biserici, secte, erezii?

Dialoguri fără prejudecăţi despre marile tradiţii creştine

Cristian Bădiliţă

Otniel Vereş

Volumul Biserici, secte, erezii? cuprinde convorbiri cu teologi, filozofi şi istorici ai creştinismului aparţinând mai multor tradiţii creştine din România.

Au răspuns întrebărilor lui Cristian Bădiliţă:

PS Episcopul romano-catolic de Oradea Virgil Bercea, Marius Cruceru, pastor protestant şi vicepreşedinte al Comunităţii Bisericilor Creştine Baptiste de Oradea şi Satu-Mare, Wilhelm Dancă, rector al Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi, preotul greco-catolic, lector universitar Alexandru Buzalic, Alin Suciu, doctorand la Facultatea de Teologie şi Ştiinţe Religioase a Universităţii Laval din Québec, Cristian Vasile, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, scriitorul Andrei Pleşu, rectorul Colegiului Noua Europă, Basarab Nicolescu, fizician, filozof, unul dintre întemeietorii transdisciplinarităţii. Cercetător la CNRS, Paris, istoricul Filip-Lucian Iorga, Lucian Dîncă, preot călugăr romano-catolic în Congregaţia Părinţilor Augustinieni Asumpţionişti.

Otniel Vereş a realizat interviuri cu:

Andrei Marga, profesor universitar doctor în filozofie şi rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, Cristian Bădiliţă, istoric al creştinismului timpuriu, eseist, poet, Corneliu Simuţ, conferenţiar în teologie dogmatică şi istorică la Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii Emanuel, Oradea, Octavian Baban, conferenţiar la Institutul Teologic Baptist, Bucureşti, Radu Gheorghiţă, conferenţiar universitar în ştiinţe biblice la Midwestern Baptist Theological Seminary, Kansas City, Missouri, Emanuel Conţac, lector la Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti, Alexander Baumgarten, conferenţiar la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie şi Filozofie, şi director al Centrului de Filozofie Antică şi Medievală, Alin Tat, conferenţiar la Facultatea de Teologie Greco-Catolică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

Cristian Bădiliţă (n. 1968). Istoric al creştinismului timpu­riu, eseist, poet. Doctor al Universităţii Paris IV‑Sorbona cu teza Méta­morphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise (Paris, Beau­chesne, 2005, premiul Salomon Reinach al Aso­ciaţiei Elenişti­lor din Franţa; trad. românească, Polirom, 2006). Coordonator al traducerii Septuagintei în cadrul New Europe College, Bucureşti. Realizează o traducere comentată a Noului Testament în româneşte. Conduce revista de informaţie şi analiză cultural‑religioasă Oglindanet (www.oglindanet.ro). Coordo­nează colecţia „Pontus Euxinus” la Edi­tura Beauchesne din Paris. Colaborări, cursuri şi conferinţe în România, Franţa, Italia. Autor al unor numeroase lucrări legate de domeniul istoriei creştinismului timpuriu şi al unor antologii de articole axate pe comentarea situaţiei socio-politice actuale a României.

Otniel-Laurean Vereş (n. 1981). Clasicist, cu o teză de filozofia religiei la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj. Cărţi publicate: Lectura textelor patristice – O problemă de abordare a Tradiţiei (Editura Universităţii Emanuel, Oradea, 2007), Scurtă monografie a comunităţii bisericilor creştine baptiste din zona Bihor de la începu­turi până în 1961 (Editura Universităţii „Emanuel”, 2007). Coautor cu Ioan Pop, Elemente de semiofizică aplicată (Risoprint, Cluj-Napoca, 2010), Cristian Bădiliţă, Biserici, secte, erezii?, în curs de publicare la Editura Vremea, Bucureşti. Traduceri din latină: Boethius, Consolarea filosofiei, în curs de apariţie în Colecţia „Biblioteca me­di­e­vală”, Polirom, Iaşi; Toma din Aquino, „Summa Theologica”, vol. III, Secunda Secundae, qq. 151-160, în curs de apariţie la Editura Polirom, Iaşi. Parti­cipare la proiectul Septua­ginta NEC-Polirom: volumul IV, coautor Marius Cruceru, note la Cântarea cântărilor, Polirom, 2006; volumul V, note şi introducere la Amos, Malachia şi Micheea, Polirom, 2009.

320 pagini

Format 13 x 20 cm

ISBN 978-973-645-441-7

marți, 8 noiembrie 2011

Lansare de carte - BUCUREŞTI - PORTRET ÎN ACUARELĂ , de arh. GHEORGHE LEAHU


LIBRĂRIA MIHAI EMINESCU şi EDITURA VREMEA

vă invită la lansarea albumului

BUCUREŞTI - PORTRET ÎN ACUARELĂ

de arh. GHEORGHE LEAHU

Cel mai frumos cadou pentru oricare bucureştean, care mai locuieşte încă în Bucureşti sau a plecat de mult pe îndepărtate meleaguri, albumul arhitectului Gh. Leahu înmănunchează splendide acuarele înfăţişând clădiri pitoreşti din Capitală, unele, din păcate, dispărute.

Textele din album sunt traduse în engleză, franceză şi germană.

Lansarea va avea loc joi, 10 noiembrie , ora 17.00,
în sala librăriei Mihai Eminescu

Vor vorbi:

GHEORGHE PĂTRAŞCU, Arhitectul Şef al Capitalei
SILVIA COLFESCU, Director Editura VREMEA

AUTORUL



vineri, 4 noiembrie 2011

Stephen Fischer-Galaţi - "80 de ani în jurul lumii povestiţi de Lia Ioana Ciplea".

Volumul Stephen Fischer-Galaţi - 80 de ani în jurul lumii povestiţi de Lia Ioana Ciplea este cea mai recentă apariţie în colecţia Planeta Bucureşti a editurii Vremea.

Vlăstar al unei familii de origine germană, venită în România odată cu cel care avea să devină Regele Carol I, profesorul universitar american Stephen Fischer‑Galaţi, născut în Bucureşti şi îndrăgostit de oraşul natal, a cunoscut destinul comun intelectualilor din clasa lui socială. Necruţătoarea istorie a secolului XX l‑a obligat ca, după o copilărie marcată de bună educaţie şi de dragoste pentru studiu, să ia calea exilului, împreună cu întreaga familie. Povestea devenirii sale, însoţită de cea a neabătutei sale iubiri pentru ţară, istorisită Liei Ioana Ciplea şi redată de ea, cât mai fidel cuvintelor profesorului, formează substanţa volumului de faţă.

O carte care se citeşte cu încântare şi cu nostalgie. Ajuns la ultima filă, cititorul rămâne cu senzaţia de a fi aruncat o privire prea scurtă asupra unui peisaj prea vast pentru a fi cuprins într‑o clipă.

Chiar dacă ar putea părea îndrăzneţ ca edi­to­rul East European Monographs să-şi publice pro­priile me­mo­rii sub forma unui volum din colecţie, am con­si­de­rat că este justificat întrucât, în felul lor, acestea reflectă tur­bu­lentele, impredictibilele... şi trans­for­matoarele schim­bări istorice ale secolului al douăzecilea.
Stephen Fischer‑Galaţi

Colecţia Planeta Bucureşti
216 pagini
13 x 20 cm
ISBN 978-973-645-439-4

Volumul poate fi comandat aici: www.edituravremea.ro

Cartea-surpriză a unui general nonagenar


Generale, să nu taci!, de Gheorghe Dragomir este cea mai recentă apariţie în colecţia Autori români a editurii Vremea.
M-am născut într-un mic târg din Moldova, unde mi-am petrecut copilăria, vârsta la care cele ce se petreceau în jurul meu erau „abia-nţelese, pline de-nţelesuri”.
Anii au trecut, am depăşit vârsta de 90 de ani! „Înţelesurile” şi explicaţiile s-au diversificat, multe au devenit adevărate obsesii. Am simţit un impuls puternic: „scoate-le din minte, aşterne-le pe hârtie!”

Aşa au luat fiinţă rândurile pe care le prezint.

Autorul

Colecţia Autori români
80 pagini
13 x 20 cm
ISBN 978-973-645-434-9

Volumul poate fi comandat aici: www.edituravremea.ro

vineri, 14 octombrie 2011

Un fragment din volumul "În labirint sunt umbre şi lumini", de Codruţ Constantinescu

Reproducem mai jos un fragment din capitolul "Haleala" din volumul "În labirint sunt umbre şi lumini", de Codruţ Constantinescu:

Amintirile mele din comunism sunt puternice şi mă vor urmări întreaga viaţă, chiar dacă nu am trăit prea mult în acel sistem: doar primii treisprezece ani din viaţă. Resimt însă satisfacţia că atât Willy, Ana dar şi bunicii mei au apucat să-i vadă prăbuşirea şi să-şi trăiască ultimii ani în libertate (am avut tentaţia să scriu şi adverbul adjectival relativă, dar, în ciuda acaparării puterii de către ceata nomenclaturiştilor lui Iliescu şi a înfulecării economiei de către securişti, anii 1990 au adus un masiv wind of change care nu poate fi negat nici de tipi intransigenţi ca mine). Ce mâncam înainte de 1989, cum se descurcau bunicii şi părinţii noştri, au meritat ei acea soartă? Cine le restituie timpul pe care l-au petrecut la uriaşele cozi în aşteptarea împlinirii celebrei fraze „se băga”? Cum de am supravieţuit şi chiar dezvoltat din punct de vedere fizic fără douăzeci-treizeci de feluri de iaurturi de fructe, ciocolate, salamuri sau băuturi răcoritoare?

Am rămas cu lipsuri alimentare fundamentale care mi s-au gravat în gene şi memorie. Nu cred că sunt singurul care are astfel de probleme culinare pentru că, în ciuda planului de alimentaţie raţională, conceput de Iulian Mincu (personaj care a avut o carieră parlamentară îndelungată în strâmba democraţie iliesciană) şi susţinut din interes de către Ceauşescu, doream, asemenea milioanelor de români, să mănânc bine, variat şi, chiar dacă inconştient, să am de unde alege. Resimt o atracţie deosebită faţă de toate produsele care nu puteau fi achiziţionate înainte de 1989: faţă de citrice şi în mod special faţă de banalele banane pe care atunci când tata reuşea să le cumpere după ore şi ore de stat la coadă sau prin cine ştie ce alt miracol, le aşeza sus pe un dulap, la căldură, unde trebuiau să se odihnească o săptămână bine învelite în ziarul Scânteia sau România liberă pentru a se coace, căci niciodată exoticele fructe nu ajungeau gata coapte. Cine ştie ce ţară „pretină” ce se aventurase cu prostie sinucigaşă în proiectul socialismului internaţional, cine ştie ce popor negru coleg de lagăr şi hemoragie internă făcea troc cu nea Nicu, în schimbul unor mii de tone de banane verzi primind sute de Dacii sau arme sau sârmă ghimpată… Însă ce copil poate avea răbdare? De cele mai multe ori, ele erau înfulecate cu mult înainte de a atinge stadiul dorit. Nu găseam smântână şi măsline – de aceea, acum resimt o deosebită plăcere în a cumpăra şi consuma aceste delicatese. Goale. Fără nimic altceva, căci în acele vremuri totul trebuia consumat cu multă pâine. Ca să te saturi. Coca-cola era inexistentă şi doar din când în când găseam Pepsi. Mai ales pe litoralul Mării Negre, unde străinii trebuiau să aibă iluzia prosperităţii româneşti. Dar, către final, nici acolo nu mai găseai mare lucru. Întorcându-mă de pe litoral, am nimerit împreună cu familia într-un compartiment cu câţiva tineri care mi se păreau, evident, uriaşi de pe alte planete. Unul dintre ei avea rucsacul plin cu sticle de Pepsi. S-a ridicat şi a căutat una, a desfăcut-o, dar, probabil văzându-mi privirea de copil pofticios, s-a întins şi mi-a oferit una. Am fost ruşinat, dar am primit, căci o sticlă de Pepsi reprezenta totuşi ceva. Nu degeaba în primii ani după decembrie 1989 mulţi puşti colecţionau cutii din aluminiu de bere sau alte băuturi răcoritoare occidentale. Aceste colecţii de un kitch perfect erau chiar expuse prin vitrine şi reprezentau împlinirea unui vis: şi noi puteam consuma ceea ce până atunci ne era imposibil şi interzis.

Nu ştiu prin ce miracol, în micul oraş funcţiona un serviciu inedit, Casa de Comenzi, o întreprindere de stat foarte capitalistă, prin care puteai comanda diverse alimente în limita a trei sute de lei, alimente care îţi erau livrate acasă. Numărul de telefon suna aproape încontinuu ocupat. Normal, un întreg oraş încerca să-l apeleze. Te puteai considera extrem de norocos dacă cineva, prin nu ştiu ce miracol, răspundea. O voce acră, întotdeauna fără chef. Te programa peste câteva săptămâni şi, cu ceva noroc, îţi erau aduse acasă ceva măsline, zece ouă, un pachet de margarină redegistă, în cel mai bun caz, poate chiar o sticluţă galbenă de Hellas, celebrul concentrat de lămâie, sau două-trei ciocolate chinezeşti Lucky. Comanda era livrată de o simpatică motocicletă cu trei roţi şi o dubiţă în spate, cu ţeavă de eşapament expirată, pe care un întreg oraş o urmărea cu invidie, curiozitate, speranţă: „Unde o merge azi?” Foametea era reală, altfel nu-mi explic episodul obţinerii ilegale a două ouă. În spatele grădiniţei unde studiam cu sârguinţă se aflau câteva case particulare ai căror proprietari creşteau găini care săreau gardul şi uneori ouau în curtea grădiniţei. Împreună cu vărul meu şi alţi doi-trei mici terorişti ne-am luat inima în dinţi, am alungat cu pietre găinile şi ne-am însuşit câteva preţioase ouă de casă. Mon butin de guerre a fost format din două ouă pe care le-am adus cu multă mândrie acasă. Am cerut expres să mi se facă ochiuri, le-am savurat fără procese de conştiinţă. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu bunicii vărului meu, Willy şi Ana, care au fost oripilaţi de gestul său, au dat vina pe mine, eram mai mare cu un an, şi s-au dus val-vârtej cu ouăle lui, la grădiniţă, restituindu-le proprietarilor de drept. În mod norocos, nu am fost dat afară de la grădiniţă. Ouăle au fost gustoase. Sper ca fapta să se fi prescris până acum.

Într-o perioadă, primisem cartele pentru a cumpăra pâinea care era restricţionată mai ceva ca în timpul războiului (cu toate că în perioada celui de-al Doilea Război Mondial pâinea nu se dădea pe cartele în România burghezo-moşierească din simplul motiv că era suficient grâu). Bucata de carton avea tipărită un pătrat cu treizeci şi unu de rubrici, zilele lunii frumos numerotate. Prima oară, vânzătoarea bifa cu un cerculeţ fiecare zi în care achiziţionam preţioasa şi greu digerabila aşa-zisă pâine. O franzelă pentru fiecare adult şi doar o jumătate pentru fiecare copil. Puradeii consumau mai puţină pâine pentru că sunt mai mici. Nu aveau nevoie. Şi dacă aveau le dădeau ăia mari. Nu-i vorbă, că nici de lactate nu aveau nevoie, nici de fructe, nici de carne. Trebuiau să crească precum plantele prin fotosinteză, cu ceva soare şi puţină apă. Încetul cu încetul, se raţionalizase totul. Mai ales speranţele. Subtil, în România lui Ceauşescu se instaurase starea de asediu (şi) alimentar. Ne regăseam în război cu întreaga lume meschină care nu ne înţelegea, nu ne ajuta, nu pricepea misiunea Alesului nostru (dezarmarea), nu ne miluia. Nu voi uita niciodată cum mergeam cu bunicii să ridicăm de la Complexul alimentar raţia pe o lună de ulei, zahăr şi făină. Toate aceste produse alimentare se aflau în vrac aşa că bunicii aveau două plase de rafie, într-una odihnindu-se două-trei sticle, iar în cealaltă aşteptându-şi locul kilogramele de făină şi zahăr. Sper să nu mă înşel, dar raţia lunară pentru fiecare persoană era de un litru de ulei şi un kilogram de zahăr şi de făină. Sticlele erau scoase din pungă, gestionarul le înhăţa şi le umplea folosind o pâlnie, deschidea cepul unui butoi mare, vedeam cum lichidul vâscos se prelingea în sticlele puţin afumate, parcă era păcură. Gestionarul trebuie că-şi nota persoanele care îşi epuizaseră cota lunară şi bunicii în mod sigur aveau un înscris oficial. Zahărul era drămuit cu multă grijă pentru că trebuia economisit în vederea producerii în fiecare toamnă a unei modeste cantităţi de vin de pays (hibrid, normal) din mica podgorie. Îmbinarea de rural şi urban era perfectă chiar şi într-un oraş cu o lungă (la nivel de Muntenia) tradiţie industrială precum era Câmpina anilor 1980.

[...]

Cu resurse materiale limitate, masa de revelion nu se deosebea cu mult faţă de una obişnuită, doar prezenţa salatei de boeuf (fără boeuf) şi a afumăturilor făcând diferenţa. Nu-mi plăcea slănina (sau slana, cum auzeam prin casă neînţelegând de ce se folosesc două cuvinte pentru a desemna aceeaşi grăsime), însă muream după cârnatul şi carnea afumată cu muştar. După ce a ieşit la pensie (cu această ocazie a făcut şi o mică petrecere în camera bună, din faţă), Guţă s-a specializat şi, în fiecare iarnă, afuma cărnurile rubedeniilor şi pe ale noastre (mult mai puţine, căci, cu o singură excepţie, nu am crescut porci, neavând în consecinţă ce tăia). Instalase un sistem ingenios (mă îndoiesc să-l fi inventat el, probabil că l-a preluat de la alţi vecini prin sincronismul ceauşist) lângă nucul centenar din centrul curţii, ansamblu statuar format dintr-o ladă rotundă, din tablă, al cărui fund fusese decupat pentru a putea fi vârât dedesubt, cocoţat pe nişte cărămizi, un cazan ruginit în care se făcea un foc mocnit, iniţial cu lemne uscate, iar apoi, după ce acestea fuseseră consumate, jarul era acoperit de rumeguş dintr-o plasă de un leu care stârnea un fum teribil. Parcă era un distrugător în flăcări sau rafinăria din oraş bine bombardată de americani. Reconstituind în memorie imaginea, mă întreb dacă vreun artist d-ăstă postmodern, branşat, a folosit această figură statuară în vreo expoziţie cu un titlu adecvat, ezoteric, gen Afumând visele sau Esenţa fumului este cârnatul. Probabil că nu, căci ar însemna să punem semnul de egalitate între comunism şi nazism şi, ştim bine, idealurile comunismului erau înalte. Nazismul nu a avut nici un Che Guevara. Idealuri prea înalte pentru un biet puşti. Şuncile, slănina, rândurile de cârnaţi de casă, hălcile firave de carne erau legate în şiruri de trei-patru bucăţi, agăţate de patru-cinci beţe aşezate paralel, sprijinindu-se în crestături special făcute în tablă în partea superioară a cazanului. Tata a avut ideea de a afuma salamurile indigeste pe care le cumpăra după interminabile cozi fapt ce le sporea savoarea, devenind cât de cât comestibile. Mă mir că nu am ajuns să afumăm şi curelele din piele precum o făcea unchiul Emil la Stalingrad. Operaţiunea se repeta în fiecare dimineaţă, afumăturile îşi aşteptau rândul în cămara rece, agăţate la un metru distanţă de sol. Erau îngrămădite de bunicul meu într-o copaie albă, de plastic, transportate până la afumătoare atunci când momentul era propice, fumul potrivit, vântul liniştit. Şi această activitate toxică i-a grăbit sfârşitul. Ca şi când fumul afumătoarei nu-i ajungea, odată mecanismul pornit, el trebuia supravegheat, căci oricând putea izbucni o flacără jucăuşă dar ameninţătoare. Guţă stătea în picioare la postul lui de observaţie, precum Willy la marginea stepei calmuce şi, trăgând din celebrele ţigări fără filtru Carpaţi, urmărea mişcările fumului. Când acesta dădea semne de sleială ieşea din bucătărie şi-l agita cu o tablă special rezemată de afumătoare. Uneori mingea noastră de fotbal nimerea involuntar hardughia pufăitoare, motiv de apostrofări, ameninţări („Nu mai pupi tu nici un cârnat afumat!”) şi fugăriri spectaculoase.