Apariţia şi dezvoltarea oraşului Bucureşti au
determinat o evoluţie târzie a formelor de împărţire teritorială şi a
toponimiei specifice. Primele forme de coagulare a comunităţilor au fost
parohiile sau mahalalele, constituite în jurul bisericilor. Gruparea
locuitorilor pe ocupaţii a constituit un element important, la fel ca în cazul
uliţelor şi podurilor.
Marcat profund de marile demolări din ultimii
ani ai perioadei comuniste, Bucureştii şi-au recăpătat, după 1989, o parte din
tradiţie şi valori, inclusiv prin revenirea la unele dintre toponimele pe care
le credeam pierdute.
Dacă denumirile străzilor constituie o
modalitate de a cunoaşte un oraş, vă invităm să (re)descoperiţi Bucureştii
aflând mai multe despre cei care au dat nume unora din străzile lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu