Autor: Erik Orsenna;Titlu: Pe drumul hartiei. Mic manual de mondializare III;
Amanta secretoasa, complicea destainuirilor vinovate, mijloc de transport subversiv al textelor interzise, experienta tactila matasoasa, afacere de familie si, in final, marea supravietuitoare din lupta palpabilului cu lumea virtuala. O parte din rolurile atribuite hartiei utilizate pentru imortalizarea gandurilor, amintirilor. Despre povestea ei vorbeste si Erik Orsenna in cartea sa. Demersul acestui academician cu acte in regula, asadar un tributar al acestui obiect-fetis preferat de intelectuali, are ceva din acel dor de duca specific unui cercetator nomad, pregatit sa arunce replici hatre si autoironice, la care se adauga imaginile spectaculoase gasite intr-un reportaj sau ineditul unor legende locale, ideale pentru a face mai suportabile detaliile tehnice. Daca s-ar inventa pachetul turistic dedicat acelor dependenti de pagini tiparite, Pe drumul hartiei ar fi ghidul perfect. Grotele din nord-vestul Chinei, unde au fost ascunse manuscrise vechi de mii de ani, India contrastelor, Drumul Matasii, rabdatoarea Japonie obsedata de migala, Canada experimentelor, Parisul restauratorilor sau Brazilia sunt cateva destinatii prin care a trecut istoria hartiei.
Drumul hartiei se poate confunda, la inceputurile sale, cu faimosul Drum al Matasii. Inventata de chinezi, hartia trebuia sa aiba o textura matasoasa. Rezistenta si atitudinea primitoare fata de pigmentii folositi la imprimarea mesajelor scrise au fost alte calitati atat de cautate la curtile imparatilor, cel putin in Orient. Hartia era potrivita mai ales pentru civilizatiile preocupate de intretinerea unui sistem birocratic, asa cum era cea din tara lui Confucius. Daca mai adaugam si talentul de mari arhivari ai functionarilor chinezi (inca din Antichitate), obtinem un mediu ideal de promovare si de imbunatatire a inventiei care a revolutionat comunicarea si memoria colectiva dincolo de spatiu si timp.
Matasoasa hartie i-a ispitit, apoi, pe unii dintre cei mai mari caligrafi ai lumii orientale-carturarii arabi, care au dus-o pana-n orasul plin de poeti, Samarkand, unde se putea linisti chiar si nemilosul Timur Lenk. Arabii vor purtat hartia pana in Spania maura, unde s-au deschis zeci de ateliere. Cum Andaluzia era oaza de cultura unde mai domnea si toleranta, hartia trece repede si in mainile unor mestesugari evrei, care isi deschid, la randul lor, ateliere. Prigoana lansata de Inchizitie si alungarea maurilor din Spania va duce la o raspandire a celor initiati in arta fabricarii ei prin toata lumea. Degeaba o blamau fanaticii religiosi din Europa din cauza legaturii ei cu “paganii” orientali care au si descoperit-o. Multi iubitori de cultura vor ignora amenintarile si, renuntand la pergament, vor incepe sa o foloseasca pentru a pastra ganduri, formule, povestiri, istorii.
Dupa secole, hartia s-a raspandit si a devenit un produs de masa, trecut in registre, supus ciclului profan de tip cerere-oferta. Nu mai este un bun de lux, dedicat unei elite sociale, care-si permitea sa invete tainele alfabetului. Erik Orsenna stie cum sa ne pacaleasca, iar noi, cititorii, ne facem ca nu pricepem tehnica de trisor literar, pregatit sa introduca detaliile plictisitoare prin forta de acaparare a legendelor si povestirilor incarcate de imagini pitoresti. Cartea lui prezinta cele doua fete ale hartiei. Una tine de imaginarul romantat, plin de caravane interminabile care trec lin printre dunele aurii sau de portretele marilor scriitori, ganditori in fata manuscrisului atins de mangaierile penei de gasca. Reversul vorbeste despre tehnologie, pragmatism, costuri, sacrificii umane pe drumul bustenilor plutitori din Canada sau despre fabricile mizere, clandestine, de la periferiile metropolelor asiatice (capitolul despre Rajahstan).
Ca zestre, hartia aduce contactele ei cu natura (lemnul, bumbacul). In timp ce scrisul (de mana) te obliga sa te dezvalui si deschide o priveliste asupra creierului.De cele mai multe ori, cand ai in fata o carte bine scrisa, a carei lansare abia o asteptai, mai uiti de hartie, nu-i mai constientizezi atingerea. De multe ori mesajul olfactiv inlocuieste amintirea degetelor plimbate de-a lungul paginii, o carte abia iesita din tipografie avand un miros imbietor, rivalizand cu aroma dulce a unui anticariat. Pentru cei din tarile civilizate, hartia este precum apa, un drept inalienabil, o resursa mereu la indemana. Cartea lui Erik Orsenna il determina pe cititor sa-i redea hartiei caracterul sacru oferit de chinezi.
Asemenea unei partenere fidele, careia nu i se mai lauda gesturile altruiste, hartia isi transforma disponibilitatea in abandonul capricios al celei neglijate. Cum ne poate abandona? Disparitia celor ce-i detin secretele, risipa sau natura inprevizibila ii vor interzice multe binefaceri acordate ingratilor. Abia dupa aflarea unor detalii privind sofisticatul proces de producere a hartiei rare (un mic oras din Japonia) sau a celei destinate marilor tipografii incepi sa constientizezi adevarata ei fragilitate in fata devoratorilor de cuvinte.
Puteti comanda online cartea Pe drumul hartiei. Mic manual de mondializare III de pe site-ul Editurii Vremea.
Articol postat de Adriana Gionea | 09. 08. 2013
Sursa: townportal.ro
| Autor: | Erik Orsenna | An aparitie: | 2013 (tradusa in limba romana) |
| Titlu: | Pe drumul hartiei. Mic manual de mondializare III | Pret: | 27 RON |
| Nr. pagini: | 320 | Editura: | Vremea |
